Cerculeţul de literatură - Runda I

by Amalia Istrate Mi, noiembrie 30 2011 23:06

Fragmentul de text propus pentru prima etapă a concursului de creaţie literară Cerculeţul de literatură este următorul:

           

 

"Nu-s o celebritate. Nu-s odrasla unei celebrităţi. N-am fost căsă­torit cu o celebritate, n-am fost maltratat de o celebritate, nu am donat niciodată un rinichi pentru a fi transplantat unei celebrităţi. Mai mult, nu doresc să fiu o celebritate.

            De fapt, sunt într-o asemenea măsură un nimeni, după standar­dele culturii noastre, încât revista People nu numai câ nu va publica un articol despre mine, dar îmi va refuza orice tentativă de a mă abona la publicaţia lor, din cauză că gravitaţia de tip gaură neagră a lipsei mele de celebritate este destul de puternică pentru a produce căderea în desuetudine a activităţii lor.

           Am douăzeci de ani. Pentru un adult înţelept, sunt doar cu puţin mai mult decât un copil. Dar pentru orice copil sunt suficient de bătrân ca să nu aibă încredere în mine şi să mă excludă pentru tot­deauna din comunitatea magică a celor scunzi şi fără barbă.

          Ca urmare, un expert în demografie ar putea să tragă concluzia că singurii mei cititori ar putea fi alţi tineri şi tinere aflaţi între cea de-a douăzecea şi cea de-a douăzeci şi una aniversare.

          De fapt, nu am nimic de spus acestui public restrâns. În exis­tenţa mea nu mi-a păsat de majoritatea lucrurilor de care le pasă celorlaţi americani de douăzeci şi unu de ani. Cu excepţia supra­vieţuirii, bineînţeles.

         Duc o viaţă neobişnuită.

         Asta nu înseamnă că viaţa mea e mai bună decât a voastră. Sunt convins că viaţa voastră e plină şi de fericire, şi de bucurie, şi de neprevăzut sau de teamă. Ca şi mine, sunteţi oameni şi, la urma urmei, ştim cu toţii cât de plăcut şi de înspăimântător este asta.

         Nu vreau decât să spun că viaţa mea e atipică. Mi se întâmplă lucruri neobişnuite, care în mod normal nu li se întâmplă şi altor oameni, dacă li se întâmplă vreodată..."

 

 

            

Tags:

Cerculeţul de literatură

Cerculeţul de literatură

by Amalia Istrate Mi, noiembrie 30 2011 22:36

 

         Vă propun un concurs de creaţie lierară care se adresează elevilor de liceu, în care voi, tinerii scriitorii, veţi fi propriii votanţi şi critici. Genul acesta de concurs nu este deloc inedit, dar vă asigur că este adictiv. În plus, vă va ajuta să vă descoperiţi talentele literare, să vă îmbunătăţiţi stilul şi să vă lărgiţi orizontul cultural.

         Iată în ce constă competiţia literară: în fiecare lună voi propune câte un fragment literar, dintr-un scriitor român sau străin, iar voi va trebui să dezvoltaţi o poveste pornind de la acel fragment. Nu voi indica numele sau titlul operei din care am extras fragmentul suport pentru a nu influenţa în vreun fel direcţia în care se va îndrepta povestirea voastră. Lungimea textului va fi între 1000 şi 5000 de cuvinte.

         Aveţi toată libertatea din lume în a vă folosi imaginaţia şi talentul aşa cum credeţi de cuviinţă. Puteţi folosi orice persoană narativă doriţi, puteţi folosi toate modurile de expunere dorite, iar creaţia voastră poate îmbrăţișa orice gen sau tendinţă literară - SF, fantasy, aventură, mister, policier, romance, psihologic, realist, parodie, tragedie, comedie etc.

         Cum veţi posta creaţiile voaste literare? Veţi crea o pagină nouă pe care o veţi subordona categoriei "Cerculeţul de literatură" şi veţi scrie prenumele şi numele voastre în partea de sus a paginii. De asemenea, puteţi să daţi un titlu potrivit textului vostru.

         Aveţi posibilitatea de a introduce în concurs creaţiile voastre din prima zi a lunii până în data de 20 a fiecărei luni. În celelalte 10 sau 11 zile rămase se poate doar vota şi comenta. În ultima zi din luna respectivă se va anunţa câşigătorul şi se va posta fragmentul de text pentru a doua rundă a concursului.

         În calitate de administrator al site-ului şi de supervizor al concursului, voi da votul meu o singură dată, fiecărei creaţii postate pe site, astfel încât toţi participanţii să aibă şanse egale.

       Şi dacă tot este concurs, trebuie să existe şi un premiu pentru învingător. Cea mai bună creaţie va fi recompensată cu o carte, un CD sau un DVD.

       Succes!


 

 

Tags:

Cerculeţul de literatură

Durerea nu este iubire!

by Amalia Istrate D, noiembrie 27 2011 15:46

 

Semneaza petitia pentru o lege speciala contra violentei in familie!

http://durereanuesteiubire.acasatv.ro/

 

Postul TV ACASA a demarat in cadrul emisiunii “Povestiri adevarate” campania “Durerea nu este iubire”, al carei scop este adoptarea unei legi speciale care sa-i pedepeasca exemplar pe agresori. Aveti probleme in familie sau cunoasteti persoane care sunt agresate? Ne puteti scrie la adresa durereanuesteiubire@acasatv.ro. Pentru a semna petitia, cei din strainatate vor complete formularul de inscriere cu datele din pasaport.


Datele oficiale dor! Anual in jur de 800 000 de femei declara ca au suportat, in mod frecvent, violenta in familie sub diferite forme insa majoritatea victimelor violentei in familie nu raporteaza!

Mai mult de 340.000 de copii declara ca au asistat in mod frecvent la scene de violenta fizica intre parinti si peste 370.000 de copii spun ca au fost martorii insultelor si injuriilor in familie.

In comparatie cu datele existente la nivelul Uniunii Europene  populatia din Romania este semnificativ mai ingaduitoare fata de violenta in familie, in toate formele acesteia.

Lipsa unei legi speciale care sa-i pedepseasca pe agresori si a unor pedepse exemplare duc la abuzuri de neimaginat in familiile din Romania.

Din 20 septembrie, pe site-ul www.acasatv.ro, pe pagina durereanuesteiubire.acasatv.ro, telespectatorii pot semna petitia prin care sustin promulgarea unei legi speciale impotriva violentei.

Prin acest demers ACASA isi doreste ca noua lege sa permita politiei sa poata interveni, sa transforme  scandalul si bataia domestica intr-o problema a societatii, sa permita autoritatilor sa se poata autosesiza sau sa reactioneze si fara plangere din partea victimei, sa se aplice ordinul de restrictie pentru vinovati.

Ionela Banarescu, producatorul general al campaniei, vorbeste despre acest fenomen. ”Violenta in familie reprezinta o problema sociala extrem de grava, cu un impact greu de calculat pentru ca ea afecteaza nu numai victimele ci si persoanele care sunt martore sau au cunostinta despre asemenea cazuri de tortura fizica si psihica. Este una dintre formele de violenta cel mai frecvent intalnite, dar şi una dintre cele mai ingrijoratoare, pentru ca este prea putin vizibila. Actele de violenta au loc in spatele usilor inchise si sunt ascunse de catre victima din frica de agresor si din rusine fata de societate. Exista o reticenta a autoritatilor de a interveni intr-o problema considerata inca „privata” ”, mai spune Ionela Banarescu.

In prima editie, din 20  septembrie, la “Povestiri adevarate”, de la 16:30, campania “Durerea nu este iubire debuteaza in forta cu marturisirile dureroase ale unor femei care au reusit sa scape din calvarul violentei la care erau supuse zilnic.

Adesea acest lucru se intampla pentru ca “e bine sa aiba copilul un tata”, potrivit moralei generale, dar si din motive economice. In societatea romaneasca divortul mai e inca mai este privit drept o forma de esec. Lumea se schimba si odata cu ea trebuie si putem sa schimbam mentalitatea societatii si pe cea a autoritatilor pentru ca nimeni nu merita sa traiasca un infern in propria casa. Cine vrea, scapa din circuitul violentei familiale. Exista solutii, exista speranta”, acesta este mesajul pe care, spune Ionela Banarescu, campania “Durerea nu este iubire” vrea sa-l transmita celor de ACASA.

Pe tot parcursul campaniei care va prezenta o serie de reportaje privind fenomenul violentei in familie si povesti impresionante care sint doar varful iceberg-ului telespectatorii se pot implica si pot semna, din 20 septembrie, pe www.acasatv.ro,  pagina durereanuesteiubire.acasatv.ro, petitia prin care se doreste aparitia unei legi speciale in domeniul violentei in familie.

Pentru a semna petitia, cei din strainatate vor complete formularul de inscriere cu datele din pasaport.

Aveti probleme in familie sau cunoasteti persoane care sunt agresate? Ne puteti scrie la adresa durereanuesteiubire@acasatv.ro.

 

CLICK AICI CA SA SEMNEZI PETITIA!



 

 

 

Tags:

Amalialand | Eu cred că... | Proiecte

Alexandru Lăpuşneanu - Adevăr şi ficţiune

by Amalia Istrate L, noiembrie 07 2011 21:36

 

 

 

Alexandru Lăpuşneanu a fost domnitor al Moldovei în două rânduri: septembrie 1552 - 18 noiembrie 1561 şi octombrie 1564 - 9 martie 1568.

 

Prima domnie

A fost ridicat la domnie prin puterea poloneză, detronîndu-l pe domnitorul Ioan Joldea (1552). Acesta din urmă va părăsi Moldova, ajungînd în Transilvania, unde îşi va întemeia familia. Descendenţii lui Ioan Joldea trăiesc şi astăzi în judeţele Bistriţa Năsăud (oraşul Năsăud şi satul Mititei), Oradea, Mureş, Sibiu si Cluj. Prin urmare, Alexandru Lăpuşneanu a plasat ţara sub suzeranitatea Poloniei, depunând jurământ de fidelitate regelui polonez şi obligându-se să-i dea, în timp de război, 700 de călăreţi. Această politică dusă de Lăpuşneanu faţă de polonezi a atras asupra lui ura lui Ferdinand, împăratul Germaniei, din cauză că regele Poloniei era fratele Izabelei, regina Ungariei, care era în relaţii duşmănoase cu Ferdinand. Din acest motiv, Ferdinand a încercat prin toate metodele să-l răstoarne de pe tron. Şi turcilor le devine suspectă domnia lui Lăpuşneanu, aflat sub protecţia Poloniei, şi în 1555 îl cheamă la Constantinopol. El însă nu se duce, ci trimite nişte pungi cu bani, punându-se astfel bine şi cu Poarta; îşi întăreşte astfel domnia, fiind protejat şi de polonezi şi de turci. Tot atunci, Lăpuşneanu îi ajută pe turci să o readucă pe tronul din Cluj pe regina Izabela (1556), care era refugiată în Polonia. În momentul în care era cel mai sigur pe domnie, este detronat de un venetic crescut la curtea sa, Iacob Eraclide, poreclit şi Despotul. Acesta, prin înşelăciuni şi intrigi, îşi adună o oaste de mercenari şi-l învinge pe Lăpuşneanu la Verbia, la 18 noiembrie1561.

 

A doua domnie 

După ce Despot Vodă este ucis în 1563 de Ştefan Tomşa, care domneşte pentru scurt timp, Lăpuşneanu reuşte să redobândească tronul Moldovei. Acest lucru îl costă mai mult de 200.000 de galbeni daţi turcilor ţi un crâncen război civil, pe care a trebuit să-l poarte contra lui Ştefan Tomşa, candidatul boierilor. Armatele turceşti şi tătăreşti, care îl aduceau pe Lăpuşneanu la domnie, au invadat ţara, prădând şi jefuind. Tomşa, neputând să se menţină pe tron, fuge la polonezi, dar este decapitat de aceştia la Lemberg. A doua domnie a lui Lăpuşneanu începută în sânge, avea să înoate în sânge până la sfârşitul ei. El promite la început tuturor boierilor duşmani lui iertare, însă imediat ce şi-a consolidat domnia, a facut un prânz mare la care a invitat pe cei mai de seamă boieri şi, în timp ce aceştia petreceau, mercenari străini au năvălit asupra lor şi i-au măcelărit. Lăpuşneanu, fiind aşezat pe tron de turci, a trebuit să ţină cont de dorinţele lor. Ei i-au cerut să dărâme toate cetăţile, pentru ca ţara să fie incapabilă să se apere. Astfel, a umplut toate cetăţile cu lemne şi le-a dat foc. Excepţie a făcut Hotinul, unde s-a aşezat o garnizoană turcească, care a început să jefuiască cu cruzime ţara. Incendierea, însă, nu a produs pagube mari cetăţilor, ci a fost doar un şiretlic pentru a se evita dărâmarea lor.

 

Că de mă voiu scula, pre mulţi am să popesc şi eu!

Înainte de 5 martie1568, Lăpuşneanu este afectat de o boală care îl sleieşte de puteri. Simptomele erau frisoane şi temperatură ridicată. Izvoarele vorbesc şi de o mai veche boală, glaucom sau trahom, o boală ereditară de care suferiseră atât tatăl său cât şi fiul său, Bogdan Lăpuşneanu. Azarie precizează doar că "în al patrulea an din domnia lui a doua, Alexandru a căzut în boală rea şi de moarte". La 5 martie cere bistriţenilor transilvăneni să îi trimită pe bărbierul Andrei, vechiul său chirurg care va ajunge în Moldova prea târziu. De altfel, bolnavul însuşi considera că doar Dumnezeu îl mai putea ajuta. Pentru a nu lăsa treburile ţării în neorânduială, trimite o solie la Poartă, cerând sultanului să numească în scaunul Moldovei pe Bogdan, întâiul născut, "în timpul vieţii sale, fiind el fără putere". La 9 martie adună Sfatul Ţării şi îi cere să aleagă domn pe fiul său, Bogdan, căruia îi transmite sceptrul înaintea tuturor. După încheierea Sfatului, sau poate a doua zi, Alexandru se călugăreşte sub numele de Pahomie, a cărui iniţială provenea de la numele dinaintea domniei, Petru. Intrarea în monahism şi curânda adormire întru Domnul au iscat bănuiala unei morţi silnice. Aşa s-a ajuns să se brodeze pe marginea datelor reale, vorbindu-se despre domnitorul care a cerut ca, atunci când va fi aproape de moarte, să fie călugărit. Căzând în agonie, cei din jurul lui s-au grăbit să-l călugărească, dându-i numele de Pahomie. Revenindu-şi în simţiri şi auzind că a fost călugărit, a zis către boieri: "că de mă voiu scula, pre mulţi am să popesc şi eu" (vorbe atribuite de tradiție, impuse de Costache Negruzzi). Se crede că boierii, auzindu-i cuvintele, s-au înspăimântat şi, ca să-l împiedice să-şi împlinească promisiunea, l-au otrăvit la 11 martie1568. E îngropat la ctitoria sa, Mănăstirea Slatina, împreună cu soţia sa, Ruxandra, fiica lui Petru Rareş, şi cu două fete ale lui.

 

Lăpuşneanu a păstrat relaţii comerciale bune cu Transilvania unde avea cetatea Ciceu. Din Veneţia veneau pictori pentru zugrăvirea mănăstirilor sale: Slatina şi Pângăraţi. Cu banii săi a împodobit bisericile de la Muntele Athos şi cea ortodox-românească din Liovul Poloniei. Călugărul cronicar Eftimie, preamăreşte domnia lui Lăpuşneanu. Aceste binefaceri veneau ca urmare a pocăinţei lui, după multele păcate săvârşite. A doua domnie a lui Lăpuşneanu este povestită în nuvela omonimă a lui Costache Negruzzi. Tot el a mutat reşedinţa principală a ţării la Iaşi.

Predecesor:
Ioan Joldea

Domnitor al Moldovei
1552 - 1561


Succesor:
Despot Vodă

 

Predecesor:

Ştefan Tomşa

Domnitor al Moldovei
1564 - 1568


Succesor:
Bogdan Lăpuşneanu

 

 

 

Costache Negruzzi - Alexandru Lăpuşneanul

Publicată în primul număr al Daciei literare, nuvela Alexandru Lăpuşneanul de Costache Negruzzi vine perfect în întâmpinarea programului revistei, cel puţin în două puncte ale acestuia – cel referitor la promovarea unei literaturi originale şi cel care recomanda subiecte autohtone ca inspiraţie. Materialul este preluat din „cronice bătrâne” (Mihai Eminescu), mai precis din cronica lui Grigore Ureche, şi, pentru episodul omorârii lui Moţoc, din Miron Costin (de unde prelucrează scena uciderii lui Batişte Veveli). Aceasta nu înseamnă însă copiere servilă sau subordonare faţă de concepţia autorilor prelucraţi.

Pentru Negruzzi, literatura nu trebuie să fie conformă cu realitatea (şi aceasta mediată, cum e cazul cronicilor), ci cu propria sa viziune asupra acesteia, care e o viziune romantică. Limitele acesteia sunt ale verosimilului artistic şi mai puţin ale adevărului istoric.Cercetările recente pun în lumină faptul că Lăpuşneanu nici nu a fost un domn atât de crud; în realitate nici nu a omorât 47 de boieri şi că mai aspră era soţia sa. Vinovat de această deformare este însă cronicarul Ureche. Important însă este, că pornind de la sumare date istorice, Negruzzi – prin talentul şi imaginaţia sa – a reuşit să creeze o ficţiune credibilă.

Nuvela "Alexandru Lăpuşneanul" este o nuvelă istorică, deoarece cuprinde numeroase elementele realiste ilustrate de adevărul istoric, preluat de Costache Negruzzi din Letopiseţul Ţării Moldovei scris de Grigore Ureche:

- ocuparea tronului Moldovei de către Alexandru Lăpuşneanul pentru a doua domnie, între 1564-1569, întâlnirea lui Lăpuşneanul cu boierii Moţoc vornicul şi Veveriţă postelnicul şi cu Spancioc spătarul ; replica lui Alexandru vodă: "De nu mă vor, eu îi voiu pre ei şi de nu mâ iubescu, eu îi iubescu pre dânşii şi tot voiu merge, ori cu voie, ori fâră voie"; scena ospăţului şi a măcelului de la curtea domnească, omorârea celor 47 de boieri: "...închis-au poarta şi ca nişte lupi într-o turmă făr de nici un păstor au întrat într-înşii, de-i snopiia şi-i junghiia, nu numai boierii, ce şi slujitorii. [...] Şi au perit atuncea 47 de boieri, fără altă curte ce nu s-au băgat în samă. Şi aşa după atâta nedumnezeire, îi pari ia că ş-au răscumpărat inima"; descrierea morţii lui Lăpuşneanul este preluată în mare măsură de Negruzzi din aceeaşi cronică: "... văzându-să în boală grea ce zăcuse şi neavându nădejde de a mai firea viu, au lăsat cuvântu episcopilor şi boierilor, de-1 vor vedea că ieste spre moarte, iară ei să-] călugărească. Decii văzându-1 ei leşinându şi mai multu mort decât viu, [...] l-au călugărit şi i-au pus nume de călugărie Pahomie. Mai apoi, dacă s-au trezit şi s-au văzut călugăr, zic să fie zis că de să va scula, va popi şi el pre unii. [...] Roxanda, doamnă-sa, temându-se de un cuvântu ca acesta [...] l-au otrăvit şi au murit. Şi cu cinste l-au îngropatu în mănăstirea sa," Slatina, ce ieste de dânsul zidită".

- în nuvelă, Costache Negruzzi face referiri directe la inspirarea sa din cronica Iui Grigore Ureche, atunci când relatează prezentarea doamnei Ruxanda: "La moartea părintelui ei, bunului Petru Rareş, care, zice hronica, cu multă jale şi mâhniciune a tuturor s-au îngropat în sf. monastirea Probota, zidită de el, Ruxanda rămăsese, în fragedă vârstă, sub tuturatul a doi fraţi mai mari, Iliaş şi Ştefan"; prezentându-1 pe Ştefan, fratele Ruxandei, ca fiind un desfrânat: "«Nu hălăduia de răul lui nici o jupâneasă, dacă era frumoasă», zice hronicarul în naivitatea sa.

În afară de datele istorice reale, în nuvelă se manifestă şi ficţiunea, ca rezultat al procesului de transfigurare a realităţii, ca produs al fanteziei autorului, sub formă de licenţe istorice. De pildă, Moţoc, Spancioc şi Stroici nu mai trăiau în timpul celei de a doua domnii a lui Lăpuşneanu, deoarece fuseseră condamnaţi şi executaţi în Polonia.

  (Sursa: wikipedia)

 

Tags:

Amalialand | Pagini de şcoală | România mea

Bac 2012 - Modele de subiecte

by Amalia Istrate Mi, noiembrie 02 2011 22:15

 

http://www.bacalaureatul.ro/modele-de-subiecte-bacalaureat-2012-probe-scrise-840.htm

 

Au apărut modelele de subiecte, valabile pentru examenul de bacalaureat 2012. "Noutatea" la limba şi literatura română constă în faptul că, la subiectul al III-lea, la eseu, textul propus este unul liric, aparţinând unui poet canonic - Bacovia sau Nichita Stanescu.

_______________________________________________________

BAC2012_Limba_romana_Model_Subiect.pdf (86.48 kb)

BAC2012_Limba_romana_Model_Barem.pdf (75.49 kb)

BAC2012_Limba _romana_Precizari.pdf (121.71 kb)

 

 

Tags:

Bacalaureat | Ştiri din clasa mea

C.N. Al. Lahovari - Şedinţa Comitetului de părinţi

by Amalia Istrate Ma, noiembrie 01 2011 20:01

 

 

Miercuri, 02.11.2011, la ora 18.00, se va desfăşura la Colegiul Naţional Alexandru

Lahovari şedinţa Comitetului de părinţi. Sunt invitaţi să participe membrii comitetului de

 părinţi ai fiecărei clase din cadrul colegiului, precum şi orice părinte interesat de

proiectele educaţionale valabile pentru anul şcolar 2011 - 2012. 

 

Tags:

Proiecte | Ştiri din clasa mea