Structura anului şcolar 2012 - 2013

by Amalia Istrate V, august 31 2012 20:14

Anul şcolar 2012-2013 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 178 de zile lucrătoare. Prima zi de şcoală va fi luni, 10 septembrie 2012.

 

Vacanţa de iarnă va avea trei săptămâni, iar vacanţa de primăvară două. În perioada 29 octombrie - 4 noiembrie va fi vacanţă pentru copiii din învăţământul primar. De asemenea, se păstrează săptămâna «Şcoala altfel», organizată în intervalul 1-5 aprilie.

Semestrul I

Cursuri - luni, 17 septembrie 2012 - vineri, 21 decembrie 2012

In perioada 29 octombrie-4 noiembrie 2012, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.

Vacanta de iarna - sâmbătă, 22 decembrie 2012 - duminică, 13 ianuarie 2013

Semestrul al II-lea

Cursuri - luni, 14 ianuarie 2013 - vineri, 5 aprilie 2013

Vacanta de primavara - sâmbătă, 6 aprilie 2013 - duminică, 21 aprilie 2013

Cursuri - luni, 22 aprilie 2013 - vineri, 21 iunie 2013

Vacanţa de vară - sâmbătă, 22 iunie 2013 - duminică, 8 septembrie 2013

Săptămâna 1 - 5 aprilie 2013 din semestrul al doilea este dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului Şcoala Altfel, având un orar specific.

ordin_5635_structura_an_scolar_2012_2013.pdf (288.34 kb)

Tags:

General | Ştiri din clasa mea

Lista adaptată de lecturi pentru clasa a V-a, 2012

by Amalia Istrate Mi, august 29 2012 19:14

 

 

      Lista de mai jos cuprinde lecturile obligatorii pentru clasa a V-a, precum și o serie de alte opere literare, înrudite la nivelul tematicii și al conținutului cu cele din programa școlară oficială. Evident, lista poate suporta modificări, îmbunătățiri, dacă vor apărea sugestii în acest sens.

       De asemenea, veți găsi o bună parte dintre textele de mai jos, în format electronic, pe acest site (http://www.bookspot.ro/). Voi încerca, în limita timpului meu disponibil, să postez pe site și celelalte opere literare care încă nu se găsesc aici. Până atunci însă...

      Spor la citit!

Literatura română

1.     Vasile AlecsandriSfârșit de toamnă*, Iarna*, Secerişul, Dimineaţa, Gerul, Lunca din Mirceşti, Oaspeţii primăverii, Legenda rândunicăi

2.     Tudor Arghezi – Ex Libris, Cuvânt*, O furnică*, Cartea cu jucării (volum)

3.     Lucian Blaga Belșug*, Părinţii, Cărăbuşul de aramă

4.     Ioan-Alexandru Brătescu-VoineştiPuiul*,  Gândăcelul,Nicuşor, Niculăiţă Minciună*

5.     Ion Luca CaragialeMomente şi schiţe: Bubico, D-l Goe...*, Vizită*, Bacalaureat, Un pedagog de şcoală nouă

6.     Ion  CreangăAmintiri din copilărie (episoadele La cireșe*, La scăldat*, Caprele Irinucăi, Pupăza din tei*, Calul bălan), Povești și povestiri

7.     Barbu  Ștefănescu-DelavranceaNeghiniţă; Domnul Vucea*; Bunicul*; Bunica*

8.     Mihai EminescuSomoroase păsărele*, Revedere, Fiind băiet păduri cutreieram*, Ce te legeni..., Călin (file din poveste),   Făt-Frumos din Lacrimă

9.     Mihail SadoveanuDumbrava minunată

10.   Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic şi merele de aur*, Greuceanu*

Notă: Operele marcate cu asterisc (*) sunt obligatorii.

 

Literatura română și universală - Lecturi suplimentare

1.     Ionel Teodoreanu Ulița copilăriei, La Medeleni

2.     Constantin ChiriţăCireşarii

3.     Alexandru Mitru- Legendele Olimpului

4.     Radu Tudoran Toate pânzele sus!

5.     Ioan Dan Curierul secret, Cavalerii, Taina Cavalerilor, Cavalerii Ordinului Basarab

6.     Hector Malot- Singur pe lume

7.     Frances Hodgson Burnett- Mica prinţesă, Grădina tăinuită, Micul Lord, Prinţul pierdut, O adevărată doamnă

8.     Antoine de Saint Exupery  - Micul prinț

9.     Jack London - Chemarea străbunilor, Colţ Alb

10.   Jules Verne- Capitan la 15 ani, Copiii capitanului Grant, Ocolul pământului in 80 de zile, Doi ani de vacanţă

11.   J.M.Barrie  - Peter Pan în Grădina Kensington

12.   Mark TwainAventurile lui Tom Sawyer, Aventurile lui Huckleberry Finn, Prinţ şi Cerșetor, Un yankeu la curtea regelui Arthur

13.  Anatole France -  Insula pinguinilor

14.   Alphonse Daudet – Piciul

15.   Jeff Kienny Jurnalul unui puști (1,2,3,4,5)

16.   Rachel Renée Russell - Insemnările unei pustoaice (1, 2, 3)

17.   Harper Lee -Să ucizi o pasăre cântătoare

18.   Jonathan Swift Călătoriile lui Gulliver în Țara Piticilor

________________________________________________________________

Lista adaptata de lecturi pentru clasa a V-a.docx (27.57 kb)

 

 

Tags:

Amalialand | General | Pagini de şcoală | Ştiri din clasa mea

Programa școlară pentru clasa a V-a, 2012 - 2013

by Amalia Istrate Mi, august 29 2012 19:09

CLASA A V-A

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE

Anul școlar 2012 – 2013

 

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare. Competenţe specifice Conţinuturi asociate

1.1 identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului global al acestuia

- idee principală, idee secundară;

- mesaje orale diverse (înregistrări audio sau video cu basme, schiţe; reclame transmise la radio şi televiziune, monologuri, dialoguri etc.);

- mesaje orale care evidenţiază elementele specifice situaţiei de comunicare: emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context în diverse situaţii de comunicare;

- dificultăţi în desprinderea informaţiei dintr-un mesaj oral;

 

1.2 identificarea secvenţelor de dialog, de naraţiune şi de descriere dintr-un mesaj oral, în

scopul înţelegerii modului de structurare a acestora

- structura secvenţelor descriptive, narative şi dialogate;

- organizarea dialogului simplu; formule de menţinere a dialogului;

 

1.3 sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora

- vocabularul limbii române;

- cuvântul – unitate de bază a vocabularului; forma şi conţinutul cuvintelor;

- cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi antonime;

- articolul de dicţionar;

1.4 sesizarea corectitudinii/ incorectitudinii gramaticale a unui enunţ şi/ sau a formelor lexicale

- corespondenţa dintre sunet şi literă;

- vocalele, consoanele, semivocalele;

- grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul;

- silaba;

- greşeli de pronunţie, de acord, de flexiune, în diverse situaţii de comunicare; pronunţarea diftongului, a triftongului şi a hiatului;

- pronunţie corectă şi intonaţie, la clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice;

- *organizarea propoziţiei şi a frazei;

 

1.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat

- indici de iniţiere de către partener a unui dialog;

- *elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală;

- *constituenţii textului oral.

 

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată. Competenţe specifice Conţinuturi associate

2.1. înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral

- propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată;

- formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat;

- expunere orală – individual sau în grup – a unui plan simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o temă dată;

- rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate;

- *constituenţii textului oral;

- povestire orală, pornind de la cuvinte-cheie;

- formularea unor aprecieri personale referitoare la mesajele ascultate/ textele studiate;

 

2.2 selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiilor de comunicare

- stabilirea ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată (idee principală, idee secundară);

- sensul unor cuvinte în diferite contexte;

- utilizarea, în contexte diferite, a achiziţiilor lexicale noi;

- cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi antonime; câmpuri lexicosemantice;

- *selectarea cuvintelor;

 

2.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical

- propoziţii simple şi dezvoltate; propoziţie principală şi prepoziţie secundară; fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare; propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă; propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă; fraze construite prin coordonare (copulativă şi prin juxtapunere) şi prin subordonare;

- dezvoltarea unei propoziţii simple;

- părţi de vorbire şi categorii gramaticale specific acestora: verbul (timp, persoană, număr, moduri personale şi nepersonale); substantivul (gen, număr, articolul hotărât şi articolul nehotărât, cazurile substantivului); pronumele personal şi pronumele personal de politeţe (persoană, număr, gen, forme accentuate şi neaccentuate); numeralul (cardinal şi ordinal), adjectivul (adjective variabile şi invariabile, acordul cu substantivul, topica adjectivului); adverbul (de loc, de timp, de mod); interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;

- părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal), subiectul (exprimat şi neexprimat); acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr; atributul, complementul;

- *organizarea propoziţiei şi a frazei;

- formele limbii literare;

- dificultăţi pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice (de exemplu: folosirea genului, acordul în gen etc.);

 

2.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia de comunicare/ situaţii de comunicare diverse

- rolul de emiţător şi rolul de receptor;

- prezentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare;

- exprimarea unor puncte de vedere şi justificarea acestora în funcţie de context;

- dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi;

- *acte de vorbire;

- pronunţie corectă şi fluentă în limba română, pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice;

- *elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală;

 

2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare

- situaţia de comunicare dialogată; organizarea dialogului simplu; formule elementare de menţinere a dialogului;

- *acte de vorbire.

 

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse Competenţe specifice Conţinuturi associate

3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text

- idei principale, idei secundare;

- opera literară; texte literare (populare şi culte), texte nonliterare (articolul de dicţionar, reclama);

- conţinutul şi structurarea formală a textului poetic (în strofe şi în versuri); rima în poeziile studiate

- raportul dintre realitate şi literatură;

 

3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ

- moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog);

- întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunea relatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);

- specii literare: schiţa şi basmul;

 

3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar

- sinonime şi antonime;

- figuri de stil (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);

 

3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate

- verbul (timp, persoană, număr, moduri personale şi nepersonale), verbele auxiliare a fi, a avea a vrea; substantivul (substantive comune şi proprii, gen, număr, articolul hotărât şi articolul nehotărât, cazurile substantivului); pronumele (pronumele personal: persoană, număr, gen, forme accentuate şi neaccentuate; pronumele personal de politeţe); numeralul (cardinal şi ordinal), adjectivul (adjective propriu-zise şi adjective provenite din verbe la participiu, adjective variabile şi invariabile, acordul cu substantivul, topica adjectivului); adverbul (de loc, de timp, de mod; adverbe provenite din adjective); interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;

 

3.5 Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea

- cartea – obiect cultural: titlul, autorul, tabla de materii; elementele componente ale paginii de carte; volumul;

- biblioteca;

- citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers; valorificarea elementelor nonverbale în interpretarea unor texte studiate;

- note de lectură.

 

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite context de realizare, cu scopuri diverse. Competenţe specifice Conţinuturi associate

4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan

- părţile componente ale unei compuneri;

- aşezarea corectă a textului în pagină;

- structurarea notiţelor la diferite discipline; elemente auxiliare (sublinieri, paranteze) care evidenţiază ideile principale prin raportare la cele secundare;

- plan de idei pentru un text propriu;

- povestirea unor întâmplări reale sau imaginare;

- transformarea textului dialogat în text narativ;

- aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere, figuri de stil) sau la personaje;

- compuneri după un suport vizual;

 

4.2 utilizarea, în redactare, a unor sinonime, antonime şi derivate adecvate temei date

- sinonime, antonime;

- câmpuri lexico-semantice;

- cuvinte derivate (cuvânt de bază, rădăcină, sufixe, prefixe);

- articolul de dicţionar;

 

4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect

semnele ortografice şi de punctuaţie

- propoziţii simple şi dezvoltate; dezvoltarea unei propoziţii simple; propoziţia principală şi propoziţia secundară; fraza; elemente de relaţie în frază (conjuncţiile simple şi compuse); coordonarea (copulativă şi prin juxtapunere) şi subordonarea;

- ortografierea grupurilor de litere; despărţirea cuvintelor în silabe; semnele de punctuaţie (punctul, virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima);

- dificultăţi în scrierea unor categorii morfologice studiate;

- dificultăţi privitoare la categoriile morfologice, în special pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice;

 

4.4 redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate

- scriere imaginativă (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspectivei din care se povesteşte etc.);

- scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări, scrierea pe marginea textelor citite);

- autoevaluare a propriilor texte redactare.

 

CONŢINUTURI

1. Lectura

1.1. Cartea - obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Aşezarea în pagină. Volumul. Biblioteca.

1.2. Teoria literară

1.2.1. Raportul dintre realitate şi literatură.

1.2.2. Textul şi opera. Opera literară.

1.2.3. Structura operei literare. Textul în proză. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului); cine povesteşte: naratorul. Modurile de expunere: naraţiunea, descrierea, dialogul.

1.2.4. Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul.

1.2.5. Textul în versuri.Versificaţia. Versul şi strofa. Rima.

1.3. Textul

1.3.1. Texte literare în proză şi în versuri – populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi

specii. Specii obligatorii: schiţa şi basmul.

1.3.2. Texte nonliterare: articolul de dicţionar, reclama.

Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească, de regulă, două pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.5 şi 1.3.1 – 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoricestetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor.

 

2. Practica raţională şi funcţională a limbii

2.1. Comunicarea orală

2.1.1. Situaţia de comunicare. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător, receptor, mesaj, context, cod, canal. Situaţia de comunicare dialogată.

2.1.2. Structurarea textului oral

Ideea principală, ideea secundară. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei. Rezumatul oral.

*Constituenţii textului oral. *Selectarea cuvintelor. *Organizarea propoziţiei şi a frazei.

*Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ).

Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menţinere a dialogului.

*Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:

- identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte;

- adresarea către o persoană, salutul;

- formularea de întrebări;

- iniţierea sau încheierea unui schimb verbal;

- susţinerea unei discuţii directe sau telefonice;

- cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea, starea, ocupaţia, calitatea socială a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfăşurarea unei acţiuni;

- exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană;

- descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte;

- prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni.

2.2. Comunicarea scrisă

2.2.1. Procesul scrierii

Părţile componente ale unei compuneri (actualizare).

Aşezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.). Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima.

2.2.2. Contexte de realizare

Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare. Transformarea textului dialogat în text narativ. Aprecieri personale referitoare la textile literare studiate (referitoare la personaje, figuri de stil, moduri de expunere etc.). Notiţele. Lucrarea semestrială.

 

3. Elemente de construcţie a comunicării

În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract”. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu interesează predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în predarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi, pornind de la un text, de la o situaţie concretă de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.

Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a.

3.1. Lexicul

Vocabularul limbii române.

Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Cuvântul

derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele. Sinonimele. Antonimele. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ).

3.2. Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele.

Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba.

3.3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). *Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Propoziţia şi părţile de propoziţie. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. Fraza.

3.4. Morfosintaxa

3.4.1. Verbul.

Timpul, persoana, numărul (actualizare).

Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere). Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca-perfectul, viitorul I. Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea.

Funcţia sintactică: predicatul (actualizare). Predicatul verbal. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ).

3.4.2. Substantivul.

Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numărul. (actualizare) Articolul. Articolul hotărât. Articolul nehotărât.

Cazurile substantivului

Nominativul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ.

Acuzativul. Prepoziţia. Prepoziţia simplă şi compusă. Funcţii sintactice: complement şi atribut (fără precizarea felului).

Dativul. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului).

Genitivul. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu

substantivul determinat. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcţii

sintactice: atribut (fără precizarea felului).

Vocativul.

3.4.3. Substituţi ai substantivului

3.4.3.1. Pronumele

Pronumele personal: persoana, numărul, genul (actualizare). Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Funcţiile sintactice: subiect, atribut, complement.

Pronumele personal de politeţe. ٭Formule reverenţioase de adresare.

3.4.3.2. Numeralul

Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Funcţii sintactice: subiect, atribut, complement.

3.4.4. Determinanţii substantivului

Adjectivul

Adjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu.

Adjectivele variabile (formele flexionare) şi invariabile. Acordul cu substantivul în gen, număr şi caz. Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativ. Topica adjectivului.

3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile

3.4.5.1. Adverbul

Adverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective. Funcţia sintactică: complement.

3.4.5.2. Interjecţia.

3.5. Sintaxa propoziţiei

3.5.1. Predicatul.

Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)

Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Numele predicativ simplu şi multiplu.

Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.

3.5.2. Subiectul

Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare).

3.5.3. Atributul

Elementele regente ale atributului.

3.5.4. Complementul

Elementele regente ale complementului (numai verbul).

3.6. Sintaxa frazei. Propoziţia principală. Propoziţia secundară. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare. Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse).

Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. Subordonarea.

_________________________________________

Limba_si_literatura_romana_5-8.pdf (292.55 kb)

Programa pt. clasa a V-a anul scolar 2012 - 2013.docx (27.85 kb)

 

 

Tags:

General | Pagini de şcoală | Ştiri din clasa mea

sunt stări

by Deliu Andreea Daniela V, august 24 2012 23:45

Sunt unele cântece pe care nu le-ai asculta nicicând şi pe care le-ai asculta la infinit. Cântece făcute să doară, să răsucească în tine tot ce refuzi să te-ntrebi. Dar ce bine că astfel de cântece sunt totuşi rare, ascunse printre fragmentări nesemnificative ale melodiei universale. Se reped la tine la intervale de câteva luni, de obicei atunci când ţi-e inima mai grea şi n-o mai poţi duce. Şi te umplu, în acele momente, de linişte şi nelinişte, de speranţă şi de înfiorare, de sentimentul că totul o să fie bine şi de certitudinea că nimic nu este permanent. Sunt momente în care ţi se face milă de tine, dar în care te încurajezi, cu ajutorul aceluiaşi cântec, că poţi face orice.
Te redescoperi pentru a mia oară şi-şi schiţezi încă un portret în timp ce îţi promiţi că e ultima doză de psihanaliză. Pe mine nu mă sperie spaimele altor oameni, mă sperie ale mele, mai mici şi mai nefireşti decât ale lor, dar cu atât mai uriaşe. Împart fricile altora cu mine şi lor le las o bucăţică mai mică, atât cât să le fie mai uşor. Dar acum, acum când ascult iarăşi un astfel de cântec, n-aş mai fi în stare să dau niciun sfat în timp ce, poate, aş născoci cel mai mare adevăr al lumii.

Tags:

Eu cred că... | Just music...