DERIVAREA

by Amalia Istrate L, octombrie 29 2012 17:10

 

DERIVAREA – este un mijloc intern de îmbogățire a vocabularului. Prin derivarea cu prefixe și/sau sufixe se creează cuvinte noi, cu sensuri diferite, îmbogățite față de cuvintele de bază (cuvintele de la care pornește derivarea)

 
1. Derivarea cu prefixe

Prefixelesunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou: străbun, necinstite, incapabil, împăduri, înnoda, dezaproba, reaşeza

Clasificare:
• După vechimea lor, prefixele se pot clasifica:

-prefixe vechi (moştenite sau împrumutate):
în-; des-; stră-; ne-; răz-; etc.
-prefixe neologice (noi): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc.

• Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt:
- prefixe negative - care neagă sensul cuvântului:
ne-; in-; i-;
neimportant, incomplet, ireal
- prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-; răz-; re-; răstălmăci, răzgândi, rescrie
- prefixe cu sensul "fără", "lipsit de" - cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-; dez-; de-; a-;
descompune, dezorientat, debloca, anormal
- prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea-; super-;
ultramodern, supradimensionat,
exţraplat, hipercorect, arhiplin, preafrumoasă, superelegant.

-prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-;
antebelic, prenume

-prefixe cu sensul "după": post-;
postbelic

-prefixe cu sensul "împreună cu": con-; com-; co-;
conlucrare, compatriot, cooperare

-prefixe cu sensul "împotrivă": anti-; contra-;
antirăzboinic, contraindicat

-prefixe cu sensul "sub limită": hipo-; sub-/
hipoglicemie, subcutanat

-prefixe care sugerează corelaţia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, internaţional

-prefixe cu sensul "înăuntru": intra-
intramuscular, intravilan

-prefixe cu sensul "peste": trans-
transoceanic, transport

-prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume


Atenţie!
Pentru a denumi camera de aşteptare situată înaintea unei alte camere, a unui birou, se foloseşte cuvântul anticameră, care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din limba italiană şi s-a fixat în limba română în această formă:
ex: Ei aşteptau în anticameră, ca să fie primiţi pentru un interviu.

Dubla prefixare constă în adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a două prefixe:
pădure - (a) împăduri - (a) reîmpăduri; frunză - (a) înfrunzi - înfrunzit - neînfrunzit;


2. Derivarea cu sufixe

Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic); frunz (frunz+iş)

Clasificarea sufixelor se poate face:

a) din punct de vedere semantic (al sensului), deoarece sufixele pot da sensuri noi cuvintelor derivate:

- diminutivale, care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: -aş (copil), -cioa (mescioară), -el (băieţel), -ică (rămurică), -ioară (bolnăvioară), -uleţ (ursuleţ), -(bebel), - uţă (căsuţă) etc.
- augmentative, care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite:
- an (băietan), -andru (copilandru),
- oaie (căsoaie), -oi (măturoi, băietoi) etc.

 

- pentru denumirea unei colectivităţi (ajută la formarea unor substantive colective): - ărie (rufărie); -ăraie (fumăraie), -et (brădet), -ime (tinerime), - (tuf), -işte (porumbişte) etc.
- pentru denumirea agentului (autor al acţiunii sau meseriaş): - agiu (camionagiu), -ar (fierar), -(cos), -er (oier), -ist (fochist), -tor (judecător) etc.
- pentru denumirea însuşirii (sufixe adjectivale) - al (săptămânal), -ar (inelar), -aş (mărgin), -at (pistruiat), -bil (locuibil) - iu (auriu), -cios (mâncăcios), -os (lemnos) etc.
- pentru denumirea instrumentului: - ar (cenuşar), -ător (tocător); - niţă (zaharniţă) etc.
- pentru denumirea unei noţiuni abstracte: - anţă (cutezanţă), -ărie (copilărie), - ătate (singurătate), -eală (greşeală), - ie (sclavie), -ime (isteţime), -inţă (folosinţă), -ism (huliganism), -ură (arsură) etc.
-pentru indicarea modalităţii (sufixe adverbiale): -eşte (lumeşte), -iş (grăp), -âş (tărâş) etc.

b) din punct de vedere morfologic, deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor părţi de vorbire:
- substantivale: -ar (cronicar), -ământ (jurământ), -ătate (bunătate), -ătură (învăţătură), -eală (ameţeală), -eaţă (dulceaţă) etc.
- adjectivale: -al (anual), -(nevoi), -bil (locuibil), -cios (mâncăcios), -esc (prietenesc), -iu (cenuşiu), -ui (gălbui), -uriu (fumuriu), -os (lemnos) etc.
- verbale: -ăi (behăi), -ăni (clănţăni), -iza (ironiza), -ui (a bubui) etc.
- adverbiale: -âş (târâş), -eşte (româneşte), -iş (piept) etc.


Atenţie!
Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie
= grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaş

bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoi

 

3. Derivarea parasintetică

Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu sufix şi cu prefix:

împădurit = îm + pădur + it
..............prefix radical sufix

 

4. Derivarea regresivă constă în eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârşitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi.
alint « (a) alinta; păr « pară; prun « prună; îndemn « (a) îndemna; cuget « (a) cugeta; joc « (a) juca; cânt (subst.) « cântec; descânt (subst.) « descântec etc.

 _______________________________________

Derivarea cu prefixe si sufixe.docx (18.29 kb)

 

Tags:

Amalialand | Limbă şi comunicare

Concursul Humanitas în licee - Ediția a II-a, 2012 - 2013

by Amalia Istrate V, octombrie 19 2012 21:52

 

 

 

Regulamentul de organizare şi desfăşurare a celei de-a doua ediţii a Concursului Humanitas în licee. Un concurs de cultură generală.

Prima etapă va avea loc pe 10 noiembrie la ora 10:00 în toată ţara.

ORGANIZATORI

Concursul este organizat de Grupul Humanitas împreună cu cele 25 de licee înscrise în competiţie până la 15 octombrie 2012, menţionate în Anexa 1. Din partea editurii, concursul este coordonat de Mihaela Coman, email: pr.multimedia@humanitas.ro, telefon: 0724 330 476, iar din partea liceelor înscrise, de profesorii coordonatori menţionaţi şi ei în Anexa 1.

PARTICIPANŢI

În competiţie s-au înscris 25 de licee din 11 oraşe (6 licee din Bucureşti, câte două din fiecare dintre oraşele: Braşov, Cluj-Napoca, Galaţi, Oradea, Piatra Neamţ, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Timişoara, şi unul din Iaşi)

COMPONENŢA ECHIPELOR

Echipele înscrise în concurs sunt formate din câte trei elevi.

Echipele îşi pot schimba componenţa pe durata concursului, dar acest lucru va trebui anunţat cel mai târziu cu o săptămână înaintea noii etape.

DESFĂŞURAREA CONCURSULUI

1. Locul desfăşurării competiţiei

Concursul va fi cu public şi se va desfăşura în sălile festive ale liceelor participante.

Pentru prima etapă, care va avea loc pe 10 noiembrie,liceul gazdă din fiecare oraş va fi ales în ordine alfabetică.

Astfel, în Braşov, de exemplu, unde cele două licee participante sunt Colegiului Naţional “Dr Ioan Meşota“ şi Colegiului Economic “Andrei Saguna“, prima etapă va avea loc într-una dintre sălile Colegiului Naţional “Dr Ioan Meşota“

Pentru primele trei etape, rolul de gazdă va reveni alternativ celor două licee.

Finala, cea de-a patra etapă, va avea loc la Bucureşti. 

2. Publicul

Echipele pot fi însoţite de susţinători (colegi, părinţi, prieteni) veniţi la invitaţia concurenţilor şi a profesorilor coordonatori.

3. Etapele concursului

Concursul Humanitas între licee are patru etape. Toate liceele vor participa la primele trei etape.

La cea de-a patra etapă, finala, vor participa doar două licee, cele care au acumulat cel mai mare număr de puncte pe durata primelor trei etape.

Fiecare etapă are o temă: Caragiale, Fizica, Odiseea, Intre Orient si Occident.

Prima etapă va avea loc pe 10 noiembrie 2012, la ora 10:00. Următoarele trei se vor desfăşura până în iunie 2013, datele exacte urmând să fie anunţate până pe 10 noiembrie.

4. Bibliografie 

Cărţile Humanitas necesare pregătirii fiecărei etape vor fi oferite fiecărei echipe la finalul fiecărei etape de concurs.

Lista completă a cărţilor din bibliografie poate fi găsită în Anexa 3.

5. Întrebări şi jurizare

Vor fi puse câte 12 întrebări din fiecare tema fiecărei echipe în parte, pe rând.

Moderatorul primeşte de la editură întrebările şi răspunsurile într-un plic sigilat, care va fi deschis în faţa concurenţilor, a profesorilor coordonatori şi a publicului. In plic vor fi alte doua plicuri cu cele doua seturi de intrebari destinate celor doua echipe. Echipa gazda va alege unul dintre cele doua plicuri, cealalta echipa il va primi pe cel ramas.

Fiecare dintre cele 12 întrebări are un punctaj maxim de 2 puncte, care se primeşte dacă concurenţii dau răspunsul corect după citirea primei jumătăţi a întrebării. Dacă răspunsul corect este dat după lectura întregii întrebări, concurenţii primesc doar  un punct. Daca raspunsul este incorect dupa lectura intregii intrebari, concurentii nu primesc nici un punct.

Timpul de gandire este de 15 secunde pentru fiecare intrebare (respectiv jumatate de intrebare)

Intrebarile se refera strict la bibliografia primita de fiecare concurent, si au un singur raspuns posibil.

La finalul fiecărei etape se face un clasament bazat pe punctajul obţinut de fiecare echipă, care va fi publicat ulterior, alaturi de punctajele tuturor liceelor pe site-ul concursului, http://humanitasconcurs.wordpress.com/

Primele două echipe, cele care vor acumula cel mai mare număr de puncte după primele patru etape, ajung în finală.

ALTE PRECIZĂRI

Concursul poate fi întrerupt doar în caz de forţă majoră sau printr-o decizie a organizatorilor.
Participarea la acest concurs certifică acceptarea şi conformarea la prezentul regulament a tuturor participanţilor (concurenţi, public, moderatori, organizatori)

Regulamentul este obligatoriu pentru toţi participanţii la concurs. Organizatorii au dreptul de a modifica sau schimba regulamentul, cu anunţarea în prealabil a participanţilor.

Anexa 1. Componenţa echipelor participante la prima etapă, profesorii coordonatori şi moderatorii

BRAŞOV

Colegiul National “Dr. Ioan Meşotă“- gazda acestei etape

  • Beatrice Bezdadea
  • Scurtu Thea
  • Stoicanescu Mihaela

profesor coordonator Evelina Circiu

 

Colegiul Naţional “Andrei Şaguna“

  • Chiva Ioana - Teodora
  • Duta Sonia
  • Chitac Ruxandra Georgiana

profesor coordonator Adrian Sandu

moderator Florin Ifrim, librar, Libraria OKIAN, Braşov

---------------------------------------------------------------------

BUCUREŞTI

Liceul Teoretic "Dante Alighieri" -  gazda acestei etape

  • Tanase Ana-Maria
  • Tanasa Teodora
  • Avram Roxana
  • Dan Maria, rezerva

Profesor coordonator Valentina Liurca

 

Colegiul National “I.L.Caragiale

  • Cristina Drakne
  • Andreea Busoiu
  • Daniela Racovita

profesor coordonator Mioara Colţea

moderator Mădălina Bucşa, editura Humanitas

---------------------------------------------------

Colegiul German "Goethe" - gazda acestei etape

  • Valentin Mihai Rosoiu
  • Andrei Costinescu
  • Bianca Hotoboc

profesori coordonatori Ramona Pap si Camelia Neagu

 

Colegiul National “Spiru Haret“

  • Grigore Andreea Gabriela
  • Jipa Ana-Maria Cristina
  • Enescu Alexandra

profesor coordonator Ioana Dumitru

moderator Iustina Croitoru, editura Humanitas

-----------------------------------------------------------

Colegiul National “Grigore Moisil” –gazda acestei etape

  • Ene Claudia
  • Niculescu Aruna
  • Crișan Alexandru

profesor coordonator Ioana Triculescu

 

Colegiul Național “Gh. Șincai”

  • Anton Marina Alexandra
  • Botea Mihaela Adriana
  • Istim Livia Andreea

profesor coordonator Mălina Timofanovici

moderator Raluca Popescu, editura Humanitas

———————————————————————————

CLUJ

Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu” - gazda acestei etape

  • Bălănean Dana
  • Tarța Adela
  • Lehene Sorana

profesor coordonator Nicolae Berindeiu

Colegiul National “Emil Racoviţă“

  • Anda Tatomir
  • Ana Gheorghe-Milea
  • Diana Moldovan

profesori coordonatori Monica Columban

moderator Laura Man, librar, Libraria Humanitas Nicolae Steinhardt, Cluj

———————————————————————————
GALAȚI

Colegiul National “Vasile Alecsandri” - gazda acestei etape

  • Amorțilă Alexandra
  • Damian Lorena
  • Lescae Bianca
  • Petrea Casandra, rezervă

profesor coordonator Daniela Nistor

 

Colegiul Naţional “Costache Negri”

  • Corciovei Andreea
  • Mațoianu Georgiana
  • Borșan Ionela

profesor coordonator Elvira Alexandrescu

moderator Mirela Spanache , librar, Libraria Humanitas, Galați

———————————————————————————

IAȘI

Colegiul National “Mihai Eminescu“

  • Alexandra Elsa Nicolae
  • Cristiana Elena Frunza
  • Aditi Anamaria Gheran

profesor coordonator Miruna Bostan

moderator Florin Tudose, librar, Libraria Humanitas Iasi

..................................................................................
ORADEA

Colegiul National “Mihai Eminescu“ - gazda acestei etape

  • Vigdorovits Alon
  • Crisan Razvan
  • Pirv Simina

profesori coordonatori Sorina Duică şi Adela Porge

 

Colegiul Naţional “Emanuil Gojdu” 

  • Teodora Frăţilă
  • Vlad Lazăr
  • Ana-Maria Cotîrlea

profesori coordonatori Liliana Şonea şi Ciprian Şonea

moderator Claudia Rogojan, librar, Libraria Humanitas Mircea Eiade, Oradea

———————————————————————————
PIATRA NEAMŢ

Colegiul National “Calistrat Hogaş“ -gazda acestei etape

  • Constantinescu Nicoleta
  • Nutu Irina
  • Grecu Iolanda

profesor coordonator Cristina Niculăeş

 

Colegiul Naţional “Petru Rareş“

  • Roibu Andrei Caludiu
  • Vasiliec Ioana
  • Zoita Elena

profesor coordonator  Lucian Iordachescu

moderator Dragoş Vatră, librar, Libraria Humanitas, Piatra Neamt

———————————————————————————

PLOIEȘTI

Colegiul Național I. L. Caragiale -gazda acestei etape

  • Petcu Ioana
  • Orbu Ana-Maria
  • Neacsu Mihael

profesor coordonator Violeta Mihai

 

Colegiul Național "Alexandru Ioan Cuza"

  • Ioana Tudor
  • Ana Maria Gheorghe
  • Vlad Dragan

profesor coordonator Irina Săvuța

moderator Alexandru , librar, Librăria Humanitas Ploiești

----------------------------------------------------------------

RÂMNICU-VÂLCEA

Colegiul National “Alexandru Lahovari“ -gazda acestei etape

  • Popescu Ileana Gabriela
  • Cremene Bianca
  • Grigorescu Diana

profesor coordonator Amalia Istrate,  prof. Isabella Ionita, dir. Adj.

 

Colegiul National “Mircea cel Bătrân“

  • Bobeanu Andrada
  • Mazilu Andreea Raluca
  • Paraschivei Ionut

profesor coordonator Geanina Oprea

moderator Elena Isabelle Teodorescu, librar, Libraria Humanitas Virgil Ierunca, Râmnicu-Vâlcea

———————————————————————————
SIBIU

Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”

  • Moja Adelina
  • Gâvan Luana
  • Oltean Andrei

profesor coordonator Simona Radu

Colegiul Național „Octavian Goga”

  • Ienciu Isabella
  • Gutu Daiana
  • Pirca Ana Maria
  • Nistor Dariana, rezerva

profesori coordonatori Lidia Pirca şi  Andra Tischer

moderator Marian Coman, librar, Libraria Humanitas Constantin Noica, Sibiu

-------------------------------------------------------------------

TIMIȘOARA

Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga”                        

  • Ludescher Klaus-Andreas
  • Mutiu Felix
  • Slovenski Tomislav          

profesor coordonator Florentina Leucuția

 

Colegiul Național Bănățea

  • Pavlov Snejana
  • Tihu Alexandru
  • Damse Sofia

profesor coordonator Claudia Timofte

moderator Manuela Zvîc, librar, Libraria HUMANITAS Emil Cioran  Timișoara

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Anexa 2. Modele de întrebări

Întrebările vor fi de forma Cine sunt? , Ce sunt? după modelul de mai jos

Din Amintiri din „Junimea”
1.CINE SUNT?
• Sunt un membru al societăţii Junimea, sunt cel care îşi începea discursurile de la banchetele aniversare cu vorbele: „Originea «Junimii » se pierde în noaptea timpurilor.”
• Mi-am făcut studiile în Germania, de unde m-am întors cu planuri mari pentru România, iar corporaţiile studenţeşti de acolo mi-au fost model. Aş fi dorit să se alcătuiască un statut precis şi pentru societatea noastră, lucru care, spre necazul meu, nu s-a întâmplat.
• Eu însumi am fost un scriitor şi un om mai degrabă modest, dar meritul meu cel mai mare este că i-am ascultat cu atenţie pe cei din jur, că i-am îndemnat să scrie şi, mai ales, că i-am ajutat să publice.
(dacă echipa căreia i-a fost adresată întrebarea va fi capabilă să dea răspunsul corect după lectura acestei prime jumătăţi de text, va primi 2 puncte)
• Sunt fiul unui important prozator al secolului 19.
• Sunt unul dintre cei cinci întemeietori ai societăţii literare Junimea. Prima mea întâlnire cu tânărul Titu Maiorescu, la acesta acasă, n-a fost prea reuşită, mi s-a părut un om arogant. Curând am devenit prieteni şi am ajuns să-l admir atât de mult, încât unii râdeau de mine, spunându-mi că nu recunosc decât doi oameni mari pe lume: pe Shakespeare şi pe Maiorescu.
• Sunt secretarul Junimii, redactorul revistei Convorbiri literare şi am scris, la bătrâneţe, amintirile legate de Junimea.
SUNT?…
(Răspuns: Iacob Negruzzi)
(dacă echipa căreia i-a fost adresată întrebarea va da răspunsul corect după lectura în întregime a întrebarii, va primi doar 1 punct, dacă nu va şti să răspundă sau va da un răspuns incorect, va primi 0 puncte)

2. CE SUNT?

• Timp de o săptămână am purtat numele de Ulpia sau chiar de Ulpia Traiană, apoi însă, cei care m-au botezat astfel mi-au schimbat numele: abuzul de latinisme în limbă, în literatură şi în nume proprii îi deranja, nu voiau, în ce priveşte numele meu, să cadă în aceeaşi greşeală.
• Tot ce ţine de mine a avut un ritm săptămânal, iar în prima mea zi, la lectura unei traduceri din Shakespeare,   n-am dovedit prea mult simţ critic, deşi mai târziu tocmai spiritul critic m-a caracterizat.
• Sunt o pagină importantă din cultura secolului 19. M-am născut oarecum de la sine, la Iaşi, cu ajutorul mai multor tineri care au devenit, foarte curând, buni prieteni între ei şi am arătat mereu mare interes pentru problemele actualităţii literare şi culturale.
(dacă echipa căreia i-a fost adresată întrebarea va fi capabilă să dea răspunsul corect după lectura acestei prime jumătăţi de text, va primi 2 puncte)
• Am luat fiinţă în ultimele luni ale anului 1863 şi primele luni ale anului 1864.
• Cei care m-au creat se numesc: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Petre P. Carp şi Theodor Rosetti.
• Şedinţele mele s-au desfăşurat mai întâi la Iaşi, apoi la Bucureşti, în casa lui Maiorescu. Cei mai importanţi scriitori români din secolul 19 m-au frecventat, la una din şedinţele mele s-a citit Luceafărul eminescian.
• Sunt o societate literară cu nume tineresc.
SUNT ?…
(Răspuns: Junimea. Alte răspunsuri posibile: Societatea literară Junimea/ Cercul literar Junimea/ Gruparea Junimea.)
(dacă echipa căreia i-a fost adresată întrebarea va da răspunsul corect după lectura în întregime a întrebării, va primi doar 1 punct, dacă nu va şti să răspundă sau va da un răspuns incorect, va primi 0 puncte)

 

Anexa 3 Bibliografie

 Prima etapa: Caragiale

(intrebarile vor fi facute de domnul Dan C Mihailescu) "Viata lui I.L. Caragiale" de Serban Cioculescu si "I.L.Caragiale si caligrafia placerii. Despre eul din scrisori" de Dan C Mihailescu

A doua etapa: Fizica

 (cu intrebarile lui Vlad Zografi)
"Minunata lume a domnului Tomkins" de George Gamow si
"Sase lectii usoare" de Russell Stannard


A treia etapa: Odiseea

(intrebarile vor fi formulate de Gabriel Liiceanu)
Cartea care intra in bibliografia acestei etape este chiar Odiseea lui Homer

A patra etapa, FINALA:  Intre Orient si Occident

(intrebarile lui Neagu Djuvara)
"Intre Orient si Occident" de Neagu Djuvara si 
"Ce-am auzit de la altii" de Radu Rosetti

______________________________________________________________________________ 

Regulamentul de organizare şi desfăşurare a Concursului Humanitas între licee, a doua editie.doc (93.50 kb)

 

Tags:

Amalialand | Concursuri şi olimpiade | General

Gellu Naum: Cartea cu Apolodor

by Ciobanu Andra Ioana J, octombrie 18 2012 18:14

 

                   Eu am început să citesc cartea despre pinguinul Apolodor la vârsta de 7 ani. Nu prea înțelegeam povestea la vremea aceea, deoarece nu citeam cursiv. Marele meu noroc a fost că aveam un CD cu povestea luiApolodor. În timp ce ascultam CD –ul, mă uitam la pozele din carte.

                La 8 ani, când citeam și înțelegeam, m-am apucat să recitesc cartea și mi s-a părut mult mai drăguță decât filmul sau decât povestea ascultată la casetofon. Eram fascinată de lumea poveștilor lui Apolodor. Era prima carte pe care o înțelegeam. Eu le recomand tuturor colegilor această carte, deoarece Apolodor este un personaj simpatic și, de multe ori, se comportă ca noi, copiii.

Citiți-o cu atenție și plăcere!

 

________________________________________

Gellu Naum - Cartea cu Apolodor.pdf (102.73 kb)

APOLODOR.ppsx (1,007.46 kb)

 

Tags:

Pagini de şcoală

Funcția peiorativă, ironică sau pozitivă a poreclei

by Amalia Istrate J, octombrie 18 2012 00:05

 

 

PORECLÍ, poreclesc, vb. IV. Tranz. 1. A da cuiva o poreclă (1). 2. (Înv. și reg.) A da cuiva un nume; a numi. [Var.: (reg.) poroclí vb. IV] – Din poreclă.

 

Poreclele ocupă un loc important în societate. Unele sunt folosite cu scopul de a amuza, altele pentru a prescurta un nume prea lung (Dimi de la Dumitru, Vasi de la Vasile, Titi de la Constantin). Altele sunt  răutăcioase și atrag atenția asupra unui defect fizic sau moral al unei personae (Umflatul, pentru un barbat supraponderal;  Muta, pentru o fată taciturnă; Zgărie-Brânză, pentru o persoana zgârcită).  Alte porecle au un sens ironic – Prajină, pentru o persoană scundă sau Scobitoare pentru o persoană supraponderală. Efectul este dat tocmai de contradicția dintre imaginea individului și sensul termenului atribuit.

Alte porecle sunt o consecință a simpatiei sau chiar iubirii celor apropiați, oricât de   ciudat ar părea. Motănel, Pisicuță, Pufișor, Țonțonel/~ ica, precum și altele ca Padre, Mamițo, Moșule, Directore, Patroane etc. exprimă afecțiunea și chiar mândria celor care le rostesc pentru faptul că sunt prieteni cu cei porecliți.

În istorie, titlurile erau considerate tot un fel de porecle. Richard Inimă de Leu era poate Rick sau Ricky pentru prietenii săi, dar pentru restul umanității și, mai ales pentru adversari, era Inimă de Leu, iar asta spunea ceva despre bravura sa pe câmpul de lupta – Cel Neînfricat.

Același sistem funcționează și pentru domnitorii români, precum Mihai Viteazul sau Ștefan cel Mare. Deși Ștefan-Vodă era scund de statură, istoria a reținut măreția lui în luptele cu turcii și condiția de domnitor longeviv și neînvins. Fiul său însă, Bogdan cel Orb (sau Chiorul) a fost reținut pentru rana sa care l-a lăsat fără un ochi în lupta de la Codrii Cosminului, dar chiar și așa, porecla subliniază aici o virtute – curajul în luptă și spiritul de sacrificiu.

Petru Șchiopul și Radu cel Frumos sunt reținuți tot prin câte o trăsătură fizică, deși, în cazul lui Radu cel Frumos, apelativul ar putea aminti și de zvonurile privitoare la apucăturile ,,pidosnice” ale domnitorului Țării Românești și de simpatia declarată și manifestată a nu știu cărui sultan sau pașă pentru acesta.

Ieremia Movilă își moștenește numele / porecla de la strămoșul său care s-a făcut scăunel pentru ca Ștefan cel Mare să poată încăleca din nou, după ce fusese azvârlit din șa, în lupta cu Hroit. Gluma este și mai bună dacă luăm în considerare faptul că aprodul care l-a salvat pe domn se numea … Purice și era foarte scund. (,,Sărace Purice, de-oiu scăpa eu și tu, atunce ți-i schimba numeli din Purice în Movilă”.)

În literatură, numele sau poreclele personajelor au o încărcătură simbolică mult mai evidentă, deoarece ele devin niște modele. Astfel, Vasile Alecsandri, în poezia Peneș Curcanul oferă un prim exemplu de transformare a ,,poreclei în renume”: ,,Plecat-am nouă din Vaslui,/ Și cu sergentul, zece,/ Și nu-i era, zău, nimănui/ În piept inima rece.//  Voioși ca șoimul cel ușor/ Ce zboară de pe munte,/ Aveam chiar pene la picior,/ Ș-aveam și pene-n frunte.// Toți dorobanți, toți căciulari,/ Români de viță veche,/ Purtând opinci, suman, ițari/ Și cușma pe-o ureche.// Ne dase nume de Curcani/ Un hâtru bun de glume,/ Noi am schimbat lângă Balcani/ Porecla în renume!”

Un caz cunoscut este cel al lui Harap-Alb, feciorul de Crai care își pierde statutul princiar după ce se încrede în Spân și coboară în fântână. Porecla sa marchează nu numai decăderea socială, ci și pierderea identității, caracterul ambiguu, între alb (bine) și negru (rău). El este mai puțin decât o slugă, este sclav – nu are niciun drept, depinde, cu fiecare respirație a sa, de voința Spânului. Cu toate acestea, porecla nu reușește să-i diminueze valoarea, dimpotrivă personajul stârnește simpatie prin bunătatea sa, prin naivitatea și lipsa sa de inițiativă.

Spânul, pe de altă parte, debordează de răutate, iar porecla devine, în acest caz, un avertisment. Cei cinci uriași – Gerilă (numit și Buzilă), Flămânzilă, Setilă, Ochilă și Păsări-Lăți-Lungilă – au porecle care le definesc la nivel fizic și subliniază domeniile în care se manifestă. Ei sunt niște catastrofe mobile, niște bâzdâgănii, ciudățenii, minunății, bazaconii ,,și mai și”, imposibil de descris într-un cuvânt sau două. Numele lor indică defectul sau efectul pe care îl au asupra lumii.

Literatura lui Caragiale este o sursă nesecată de porecle și nume comice, menite să scoată în evidență defecte de caracter, indiferent de gen, vârstă sau orientare profesională – Mangafaua, Nae Girimea, Ipingescu, Pristanda, Dandanache, Cațavencu, Farfuridi, Mamița, Mița Baston.

În fine, prezentul cotidian este o sursă nesecată și uneori de-a dreptul dementă de porecle, care mai de care mai ieșite din comun. C.V. Tudor îi spunea unui critic literar actual Elefantul cu breton; un jurnalist era cunoscut drept Gogoșarul, iar alt ziarist și analist politic a fost numit de la pupitrul prezidențial Morsa competentă. Tot de la același pupitru, demn de un vorbitor mai spălat, (cel puțin pe dinți și prin gură cu săpun și leșie) vin și alte asemenea efluvii, precum Găozar, Țigancă împuțită sau Puiuț de comunist.

Foarte aproape de limbajul prezidențial se plasează poreclele, extrem de colorate, din zona fotbalului: Câinii roșii, Țiganii violet, Ceferiștii, Oțelarii, Ungurii, Stegarii, Studenții, Șepcile roșii, Leii albaștri. Interesant este că cea mai inofensivă și chiar pozitiv-metaforică poreclă – Leii albaștri – aparține unei echipe de fotbal care a fost desființată: Universitatea Craiova. În general, aceste porecle sugerează violența, vărsarea de sânge, promisiuni a la Cosa Nostra (Câini până la moarte și chiar și după moarte!), adică mesaje care nu au nimic în comun cu fair play-ul și cu idea de întrecere onestă sau de spectacol.

Nici echipele de fotbal străine nu fac excepție: Diavolii Roșii, Tunarii (Arsenal Londra), Bătrâna Doamnă, Extratereștrii, Galacticii, Ciocănarii, Coțofenele, Minerii. Extratereștrii sunt cei de la F.C. Barcelona, iar porecla lor are un sens superlative – jocul lor este atât de frumos, atât de diferit de ceea ce fac ceilalți, încât este de-a dreptul ne-pământean.

Alte porecle sunt denumiri ironice, sarcastice sau chiar caustice, precum Pensionarii de la Chelsea, Șurubelnițele de la A.C. Milan, F.C. Hollywood  (Bayern Munchen), Cireșele (Bournemouth), Agățătorii de maimuțe (Monkeyhangers – Hartlepool United) sau Brazilienii albaștri (Cowdenbeath).

          În planul politicii și al afacerilor de la noi, din ultimii ani, s-au impus câteva nume care nu sunt porecle, dar sună ca și cum ar fi și spun totul despre purtatorii lor: Triță Făniță și Culâță Tărâță (ambii cu afaceri in agricultură, în Marea Baltă a Brăilei!) sau Nicu Gheară, Genică Boierică și William (Willy) Brânză (orice sugestie licențioasă este pur întâmplătoare și neintenționată.)

          De departe, cele mai neașteptate porecle devenite nume se găsesc la etnicii țigani. Ei consideră că numele iți influențează în mod direct și pragmatico-financiar viața, de aceea este necesar ca numele să fie al unei personalități sau al unui obiect de valoare: Americanu, Paris Hilton, Mercedes, JuanCarlosFranciscoManuelCasanova... Lopataru, Florida,  Las Vegas, Greencardu, Cetățeanu’, Pașaportu’, Schwarzennegger, Strălucirea, Bruzli Trandafir și sora sa, Neașteptata Trandafir, Paracetamol, Sava Superman,  dar și mai puțin sonorele Nea Gogu Labă de Urs, Gică a lu' Nae Șchiopu, Fane a lui Briceag, Bucilă... și celebrul Lae Chiorul din ciclul închinat lăutarului satului de Octavian Goga.

          Discuția este departe de a fi încheiată, atâta vreme cât oamenii sunt cei care generează, prin acțiunile lor, modul în care sunt percepuți și … numiți de cei din jur. Rămânem cu speranța că vom fi ținuți minte pentru faptele noastre exemplare, ci nu pentru poreclele / numele noastre mai nult sau mai puțin amuzante. Sau poate ne transformăm și noi porecla în renume…

 

Tags:

Amalialand | Eu cred că...

C.N. Alexandru Lahovari - Ședința cu părinții pe școala

by Amalia Istrate Mi, octombrie 17 2012 21:08

 

 

        Joi, 18.10.2012, va avea loc la C.N. Alexandru Lahovari din Râmnicu-Vâlcea, ședința cu părinții la nivel de școală. Președinții comitetelor de părinți ale fiecărei clase sunt invitați să participe, începând cu ora 17.00, la Amfiteatrul de Fizică (în corpul renovat, intrarea se face pe la Filarmonică).

        Vor fi abordate subiecte referitoare la Legea Învățământului, Regulamentul de ordine interioară, fondul comitetului de părinți și alte probleme de interes, atât pentru elevi, cât și pentru părinți și profesori.

Tags:

General | Ştiri din clasa mea

Washington Square

by Niculaescu Corina Mi, octombrie 17 2012 13:40

 

Washington Square

 

                                                de Henry James

 

 

 

 

            “Piaţa Washington” este reprezentarea dramei unei fete lipsită de inteligenţă şi orice altă calitate deosebită-Catherine Sloper-marcată de o dragoste nefastă dominată de interesele personale ale membrilor familiei implicaţi.

            Mama lui Catherine (‘’o fiinţă extraordinară’’a murit la naşterea acesteia, aducând astfel, toate aşteptările domnului Sloper asupra fetiţei, care încă din primii ani de viaţă s-a dovedit a fi o dezamăgire completă. În pofida faptului că tatăl său o ironiza încontinuu, Catherine tot ii purta un respect şi o dragoste sacre.

            Un alt personaj care a contribuit la educaţia eroinei şi care ocupă un rol important în drama ulterioară este matuşa Lavinia Penniman. Fiind demult vaduvă şi fară alte venituri, aceasta locuia în casa fratelui ei. Lavinia este o fire cât se poate de ciudată, imaginându-şi diverse scene şi aducând complicaţii inutile oricărei situaţii numai de dragul dramei.

            Personajul cel mai important care marcheaza definitiv existenţa lui Catherine este Morrison Townsend- un tânăr sărac dar extrem de şarmant, pretendent la mână lui Catherine,având ca unic scop averea pe care tânăra urma să o moştenească.

            Morrison leagă imediat o strânsă prietenie cu matuşa Lavinia. Deşi el nu o putea suporta, iar ea îi cunoştea planurile legate de averea nepoatei, cei doi se ajutau reciporc: Lavinia îl susţinea in faţa domnului Sloper, iar Morrison îi alimenta acesteia fanteziile legate de drame romantice în care ea să ocupe un loc important.

            Catherine a fost o victima uşoară cedând imediat sub vorbele iscusite şi infăţişarea frumoasă a tânărului Townsend. Deoarece nu aveau consimţamântul tatălui, cei doi decid să se căsătorească în secret, dar planul este stricat de hotărârea domnului Sloper de a pleca timp de un an în Eurpa împreună cu fiica sa, sperând că astfel dragostea ei va muri.

            Călătoria se termină, dar Catherine este la fel de hotărâtă să se căsătorească.

            Prin intermediul Laviniei, Morrison află că domnul Sloper are de gând să-şi dezmoştenească fiica dacă ei vor rămâne împreună.

            Văzând ca nu mai are nicio şansă la averea lui Catherine, Townsend o părăseşte  fără prea multe explicaţii şi dispare din viata ei pentru mai bine de zece ani.

            După această lungă perioadă de timp în care Cathrine a rămas necăasătorită, iar Morrison a cutreierat lumea trăind din banii soţiei sale (care murise intre timp), cei doi s-au reîntâlnit. Domnul Townsend s-a întors în New York, aflând de moartea tatălui lui Catherine, în încercarea de a o recucerii pe ea si averea moştenită. Însă, de data aceasta, situaţia este inversă, Catherine fiind cea care îl respinge, despărţirea lor devenind acum definitivă.

            Din punctual meu de vedere ‘’ Washington Square’’ este o lectura uşoară ce merită citiă, pentru imaginea de ansamblu pe care o dă asupra societăaţii newyorkeye de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi consecinţele relaţiilor defectuoase dintr-o familie şi mai defectuoasă.

Tags:

Jeff Lindsay: Dexter (the books)

by Amalia Istrate Ma, octombrie 02 2012 21:54

 

Dexter Morgan: Harry and Dorris Morgan did a wonderful job raising me. But they're both dead now. I didn't kill them, honest.
Dexter Morgan: [voiceover] Harry was a great cop here in Miami. He taught me how to think like one; he taught me how to cover my tracks. I'm a very neat monster.

Dexter Morgan: [voiceover] People fake a lot of human interactions, but I feel like I fake them all, and I fake them very well. That's my burden, I guess.

       Cine îl iubește pe Dexter? Dar cine nu îl iubește pe Dexter! Dexter este o carte sau un serial? Și una și alta, iar ordinea este nerelevantă...

      DEXTER e un serial produs de SHOWTIME și bazat pe cartea lui Jeff Lindsay Darkly Dreaming Dexter (2004). Celelalte volume sunt  Dearly Devoted Dexter (2005); Dexter in the Dark (2007); Dexter by Design (2009). Dacă vă aștepta ți ca personajul din serial să fie o copie a celui din carte, s-ar putea să fiți dezamăgiți. Serialele funcționează după alte rețete (de casă și de public) decât cărțile.

         Dacă vreți să intrați însă în psihologia personajului și să aveți o imagine mai completă a copilăriei și familiei acestuia, precum și o clarificare (eventual) a motivelor pentru care face ceea ce face, atunci vă invit la lectură.

 

 


Tags:

Amalialand | Film is a mosaic of time | Pagini de şcoală