Les Amants du Pont-Neuf (1991)

by Deliu Andreea Daniela Ma, aprilie 24 2012 10:22

Les amants du Pont-Neuf a fost în momentul lansării lui cel mai scump film franţuzesc făcut vreodată. Motivul a fost costul ridicat al reproducerii celui mai vechi pod din Paris, podul Pont-Neuf, împreună cu clădirile din jur, undeva lângă Montpellier. Imaginile filmate în acest colţ-replică al Parisului sunt superbe, iar podul e un personaj cheie al acţiunii.

Aşa cum sugerează şi titlul, avem de-a face cu o poveste de iubire care se întâmplă pe podul Pont-Neuf. Acesta este închis publicului pentru renovare, prilej bun pentru doi bărbaţi vagabonzi să se adăpostească acolo. Însă când fosta pictoriţă Michele (Juliette Binoche), şi ea fără acoperiş, ajunge să doarmă pe podul celor doi, cel mai tânăr dintre ei, Alex (Denis Lavant), se îndrăgosteşte de ea. Pe lângă faptul că dorm pe străzi, scenaristul regizor Leos Carax îi mai încarcă pe Alex şi Michele şi cu nişte defecte fizice, ca să fie sigur că înţelegem că e vorba de doi oameni cu care viaţa nu a fost deloc darnică. Alex are un picior în ghips şi şchiopătează tot timpul, iar Michele are o afecţiune la ochi care i-a atins deja ochiul stâng, oblignând-o să poarte tot timpul pansament. Aşadar, un şchiop şi o chioară, amândoi fără adăpost, sunt primiţi de Pont-Neuf pe bătrâna lui spinare, să le fie casă, pat şi masă. Dragostea dintre cei doi e una cu care nu poţi fi de acord. Ea e vulnerabilă şi sensibilă, iar el e ca un animal, pe care singurele lucruri care îl ghidează sunt instinctele lui primare, nedomesticite. 

Şi totuşi, Les amants du Pont-Neuf ne arată că dragostea are viaţa ei şi cursul ei propriu, că există fericire şi unde nu îi este îngăduit să existe şi că deşi e blamabilă, iubirea are tot dreptul să existe, prin simpul fapt că a apărut. Poate singurul punct slab al filmului e că nu înţelegi ce o face pe Michele să îl iubească pe Alex. Vor fi voci care vor explica  iubirea ei prin ataşamentul faţă de o fiinţă mai slabă, altele prin atracţia ei pentru salvatori. Cred însă că Leos Carax nu oferă îndeajuns de multe informaţii. Dar la ce imagini şi ce partituri actoriceşti oferă, două ore pe Pont-Neuf sunt o încântare.

Tags: ,