Thomas Mann-Moartea la Venetia

by Yoana L, iunie 13 2011 19:30

"Moartea la Venetia" este povestea unui scriitor, Gustav Aschenbach, cuprins de dorinţa unei evadări din cotidian într-un loc care să-i permită cu adevărat acest lucru. Alege în cele din urmă Veneţia, undde ajunge prin intermediul unei călătorii navale. Adevărata cheia a povestirii, care este şi cea mai amplă din carte, este constituită de faptul că la hotelul unde s-a cazat observă un băiat cu trăsături deosebite, ce-l fascinează (păr blond, ondulat). Află că băiatul provine dintr-o familie poloneză şi este însoţit la Veneţia de alte câteva rude. Diferenţa de naţionalitate implică direct şi incapacitatea de a comunica. Ajunge până la urmă să se îndrăgostească de acestă prezenţă pe care o vede zilnic – ceea ce dă curs apoi întregii povestiri. Iubirea homoerotică pe care o simte este la început un impediment persoanei sale, pe care apoi îl învinge în urma unui vis ajungând să accepte ceea ce simte. Preocupat de tânărul polonez el devine indiferent ştirilor potrivit cărora Veneţia ar fi fost asaltată de o epidemie de holeră. Însă chiar în ziua în care băiatul se pregătea să plece în ţara natală scriitorul nostru se stinge subtil pe plaja veneţiană căzând victima holerei şi a propriei sale inimii.

    Interesant la aceasta carte este faptul ca Gustave  desi are in aparenta orice si-ar dori un om la varsta sa, nu se simte satisfacut, mandru,ci din contra, el traind tot timpul ordonat si rece, isi da frau liber instinctului si ajunge un obsesiv, se pierde pe sine si ajunge cu totul alt om. Tinereta si pasiunea pe care tanarul polonez o emana sunt covarsitoare, sunt exact ce Gustave nu are, astfel acesta se indragosteste de baietandru, mai mult de imaginea pe care acesta o reprezenta decat de el ca ins. Frumusetea este otrava, este tinerete salbatica, lucru pe care Gustave il va invata de la tanarul baiat.Artistul se va sfrasi tragic,omorat de propria obsesie si pasiune,astfel fiind subliniata conditia tragica a artistului .

Cartea este o lectura tumultoasa,ciudata,uimitare prin dezinvoltura si prin cadenta,o carte de care am fost socata dar in acelasi timp o lectura aparte.


“Nu mă încred în plăcere, nu mă încred în fericire, considerându-le improductive. Cred că astăzi nu poţi sluji la doi stăpâni, plăcerea şi arta, nefiind destul de puternici şi de desăvârşiţi pentru asta. Că azi cineva poate fi un om de viaţă şi totodată artist, iată un lucru pe care nu-l cred. Trebuie să optezi şi conştiinţa mea optează pentru creaţie.”                                                                                                               Thomas Mann

 

 


Oana Pitigoi

 


Tags: , , , , , , , ,

Pagini de şcoală

James Joyce: Oameni din Dublin

by Yoana J, mai 26 2011 21:21

 

  

 Un caleidoscop de 15 schite, fiecare dintre ele creionand cu deosebita subtilitate un portret, un crampei de viata, un tablou din orasul natal al autorului.

 Din franturi de mozaic, se reconstituie atmosfera apasatoare si existenta monotona, de marunte satisfactii cotidiene, de mici deziluzii, de complexe si nerealizari, incercari de evaziune sau de regasiri de sine ale unor oameni plasati de Joyce in Dublin, la inceputul secolului nostru, dar usor de recunoscut si azi.

  Inca din acest prim volum al sau, James Joyce se dovedeste un fin creator de atmosfera, un maestru al investigatiei psihologice, un portretist minutios, cu o mare forta de evocare.

 

    Cartea este intr-adevăr impresionantă,o carte ce reda perfect măiestria autorului.Naratorul omniscient reuşeşte de fiecare datăa să creeze atmosfera specifică fiecarei schiţe,acordand însă foarte multă atenţie elementelor de cadru ce sporesc seminificativ expresivitatea :"Fîşia de cer deasupra noastră era de un vioriu ce se schimba necontenit şi spre care felinarele străzii îşi îndreptau luminile palide."

"La staţia Westland Eow o mulţime de lume s-a îmbulzit spre uşile compartimentelor, dar hamalii staţiei i-au dat la o parte,spunand că ăsta era un tren special pentru bazar".

Prin intermediul introspecţiei psihologice se încearcă o identificare a cititorului cu diverse personaje,astfel ca în unele  momente cititorul se contopeste cu drama lăuntrică a personajului.În "Evelina"incipitul ex abrupto reuşeşte să-i confere citititorului o experienţă unică :"Şedea la fereastră şi privea cum se lăsa seara peste uliţă.Ţinea capul rezemat de perdele şi în nări îi stăruia mirosul cretonului prăfuit.Era obosită"

    Cartea ofera o experienţă unică şi,în opinia mea,constituie cel mai bun exemplu pentru teya conform căruia o carte te poate ajuta să trăiesti mai multe vieţi simultan.este o lectura specială,deosebită prin felul în care este scrisă şi mai ales prin trecerea de la atmosfera mortuară din "Surorile",la atmosfera caldă si jucăuşă din "Doi Cavaleri".

" Am vrut să scriu un capitol din istoria morală a ţării mele şi am ales Dublinul,pentru că acest oras mi s-a părut a fi centrul paraliziei care a cuprins întreaga ţară."                                                                                 James Joyce

                                                                                                

 

Tags: , , , , , , , , ,

Pagini de şcoală