Jane Austen: Mandrie si prejudecata

by Andreea.Lutoiu Mi, noiembrie 03 2010 19:28

            Well, cred ca o sa incep cu cea mai recent finalizata carte, pentru ca sunt informatiile mai fresh si actiunea inca inoata in materia mea cenusie. Aceasta carte se numeste "Mandrie si prejudecata" si este scrisa, evident, de Jane Austen.

   Majoritatea celor pe care ii cunosc afirma ca au incercat sa citeasca "Mandrie si prejudecata", dar au renuntat fiindca nu le-a placut. Asta s-a intamplat probabil din pricina limbajului mult prea formal din punctul meu de vedere si mult prea invaluit in tot felul de formule de politete, lasand adeseori o pata de ipocrizie asupra personajelor. Dar (intotdeauna exista un dar) e oarecum de inteles acest lucru, intrucat Jane Austen a trait intr-o astfel de societate inchistata, cred eu. Pe deasupra, atunci cand se intra in intriga si in atmosfera cartii, care este una placuta si pe alocuri creeaza momente de suspans, lectura devine mai placuta.

    A fost una din acele carti care, in anumite momente, chiar daca abia imi mai puteam tine ochii deschisi, nu voiam sa o inchid fara sa vad ce se intampla mai departe. Am convingerea ca fetele vor prefera mult mai mult aceasta carte intrucat abordeaza si teme romantice si mai ales conditia femeii in secolul al 18- lea. De asemenea, opera e presarata cu o ironie dulce, inserata la locurile potrivite, si cu un umor usor. Un plus, as zice eu, pentru aceasta opera ar fi imbinarea relativ echilibrata a naratiunii, descrierii si dialogului. Astfel, nu apare acea reticenta a cititorului, saturat de prea multe detalii sau de prea multa povestire.

    Actiunea vizeaza viata sociala a unei familii engleze alcatuita din parinti si cele 5 surori: Elizabeth, Jane, Mary, Lydia si Kitty. Cartea prezinta evolutia relatiilor amoroase dintre fete si curtezanii lor intr-o lume plina de prejudecati, in care educatia sau in majoritatea cazurilor, "gradul de ipocrizie" conteaza,,precum si titlul nobiliar. Fetele din societatea acelui secol sunt educate sa porneasca o reala vanatoare dupa soti bogati si nobili pentru a-si asigura un trai excelent si o pozitie inalta in societate. In familia Bennet, insa, exista o exceptie. Numele sau este Elizabeth. In ciuda incercarilor mamei de indoctrinare a fetelor cu aceasta ideologie, doua din cele cinci fete raman neatinse de prostia acesteia, Jane fiind indeosebi influentata de sora sa mai mica.

   Numele cartii este, insa, dat de catre experientele adevaratul personaj principal, Elizabeth Bennet. Mandria face referire la caracterul curtezanului ei, domnul Darcy, un adevarat gentleman cu o avere impresionanta si cu un prestigiu nemasurat in societatea zilelor sale. Acesta este ingamfat si egocentric tratand-o in prima faza pe Elizabeth cu o indiferenta incomensurabila. Dar intr-un chip neasteptat, caracterul rebel al Elizei si stilul sau neobedient fata de atitudinea unitara a tuturor celorlalte fete de la balul din Netherfield, il atrage pe Darcy pe nesimtite. Urmatoarele intalniri dintre cei doi scot la iveala si prejudecatile Elizei fata de acest gentleman, care se dovedesc a fi intr-un final neintemeiate.

   Astfel prin confruntarile repetate, cei doi incep sa constietizeze sentimentele reciproce ce le inavdeaza sufletele si mintile. Intr-un final ei lupta impotriva dezacordurilor anumitor personaje interesate si sfideaza ratiunea societatii ajungandu-se la deznodamantul mult asteptat: casatoria celor doi. Ideea poate fi aparent simpla, dar tactul cu care Jane Austen tese firul actiunii este unul absolut admirabil pentru vremurile si conditiile in care aceasta carte a fost scrisa. Indiferent daca v-au placut sau nu rezumatul si comentariul meu va provoc sa cititi aceasta carte si chiar as aprecia unele pareri pe aceasta tema.

Posted 15:37, 15 Sep 2009


 

Tags:

Pagini de şcoală

Fantoma de la Opera

by Andreea.Lutoiu V, octombrie 22 2010 17:55

      Chiar daca rubrica se intituleaza film si muzica, imi permite sa integrez si o perere personala despre teatru. Stiind ca ar putea fi o ocazie unica, am decis sa merg la Her Majesty's Theatre din Londra si sa vizionez Fantoma de la Opera. Trebuie sa marturisesc ca e o obsesie mai veche de-a mea sa o vad pe scena intrucat am vazut deja filmul de vreo sapte ori. Pentru aceasta trebuie sa-i multumesc doamnei profesoare. Si avand in vedere ca probabil cu totii faceti cu doamna profesoara, cu siguranta ca ati vazut Fantoma de la Opera. Filmul, prima oara cand l-am vazut a avut o influenta incredibila asupra mea. Mi s-a parut de-a dreptul genial si chiar si acum l-as mai vedea. L-as vedea de un milion de ori si tot nu m-as plictisi. Dar sa vezi cu proprii tai ochi, sa iei parte la spectacol, sa simti sala vibrand e cu totul si cu totul unic, nepretuit. Am avut un sentiment de fericire imposibil de descris.Mi se parea incredibil. Si admit ca este. Spectacolul a fost minunat. In mare parte e aproape identic cu filmul. Marea diferenta insa este finalul. Piesa de teatru se termina in momentul in care Meg ajunge in cripta Fantomei si gaseste masca. Si am tinut mortis sa precizez acest lucru, pentru ca am aflat ca Sir Andrew Lloyd Webber a elaborat deja o continuare a piesei de teatru ce va rula pe scenele teatrelor din intreaga lume incepand cu luna martie a anului curent. Tare sunt curioasa cum ar putea decurge... Sa speram ca vom afla cu totii intr-o buna zi. Cat mai curand daca se poate...

 

Tags:

Film is a mosaic of time

Avatar

by Andreea.Lutoiu J, octombrie 21 2010 22:05

      Pentru ca tot e rubrica de entertainment cred ca ar fi fain sa dezbatem un pic pe tema ultimului film al lui James Cameron: Avatar. 

      Din cate am observat, din cercetarile facute de mine, Avatar va fi probabil filmul cu cele mai mari incasari din istorie. Cameron isi va bate propriul record. Si trebuie sa spun ca o merita. O merita din plin. Spre deosebire de Titanic, Avatar e un film cu o incarcatura intelectuala ceva mai mare. Ideea de transfer al constiintei intr-un avatar este de-a dreptul geniala!!! Dar si mai surprinzatoare este ideea prin care o populatie indigena, cu mult mai primitva decat omenirea are puterea de a face acest lucru definitiv. Oamenii au nevoie de tehnologie ca sa faca transferul, populatia Na'vi de credinta. Si incarcatura sufleteasca este una mare.

      Trebuie sa recunosc faptul ca am plans la scena in care oamenii distrug copacul acela colosal. Intr-un mod straniu am avut un deja-vu care m-a dus cu gandul la scufundarea Titanicului. Cam de aceleasi proportii cred e si caderea copacului. Efectele speciale sunt pur si simplu hipnotizante, natura fosforescenta in intunericul noptii si comuniunea dintre na'vi. Am avut momente in care pur si simplu nu-mi venea a crede cruzimea de care dadeau oamenii dovada. Stiu ca este doar un film, dar partea trista e ca stiu ca oamenii chiar ar fi capabili de asa ceva, de distrugeri de proportii catastrofale. Istoria o dovedeste de altfel. Oamenii au fost capabili sa-i masacreze pe cei de-un neam cu ei, ce sa mai vorbim de niste alieni. In orice caz, e un film care m-a marcat profund si e unul din cele mai bune filme pe care le-am vazut eu.

Trailer:

http://www.youtube.com/watch?v=cRdxXPV9GNQ

 

 

   

Tags:

Film is a mosaic of time