Arthur Golden: Memoriile unei gheişe

by andreea-simulete S, ianuarie 15 2011 15:40

 

  

 

      In mare parte roman istoric, in parte bildungsroman, in parte basm, “Memoriile unei gheise” dezvaluie cititorului o lume disparuta, de un exotism plin de rafinament. 

       Actiunea romanului are loc in 1929 si reda povestea lui Chiyo, o fetita de noua ani dintr-un sat japonez, care este vanduta impreuna cu sora sa, de catre tatal acestora, unei gheise din Kyoto, Hatsumono, care o supune unui tatament extreme de dur, geloasa fiind pe frumusetea ei uimitoare. Intr-un tarziu, Chiyo e salvata de marea rivala a lui Hatsumono, Mameha, care o ia sub aripa ei protectoare. Chiyo devine astfel gheisa Sayuri, pregatita cu toate aptitudinile sociale si artistice de care este nevoie pentru a supravietui in societatea japoneza a secolului trecut.

         Patrunzand in aceasta lume tainica, Sayuri este invatata ca o gheisa nu este libera sa iubeasca sau sa-si urmeze propriul destin. Mentora ei, legendara Mameha, o invata pe Sayuri sa isi tina foarte bine in frau sentimentele. Spre deosebire de rivala lui Sayuri, Hatsumono, Mameha stie ca o gheisa nu isi poate permite sa se lase in voia pasiunii ei pentru orice barbat. Totusi, Sayuri nu poate uita un moment de o neasteptata blandete pe care l-a trait la o varsta frageda.   

 

         Intr-o zi, in una din cautarile sale, pentru a-si gasi sora, Sayuri, copila fiind, il intalneste pe Presedinte care, uimit de frumusetea ochilor ei incarcati de apa si de semnificatii, i-a oferit bani sa-si cumpere inghetata. Amintirea acelui moment sclipeste ca un miraj si o sustine in anii grei de suferinta.

         Luata sub aripa Mamehai ea il reintalneste pe Presedinte si traieste alaturi de acesta si de alte personaje o adevarata lupta cu sine, amplificata de numeroasele obstacole pe care le intampina orice gheisa-ucenica.

         Finalul romanului aduce cu sine un deznodamant fericit, atipic vietii de gheisa, caci Sayuri si Presendintele isi marturisesc, intr-un final, sentimentele si devin nedespartit.

 

_______________________________________________

Arthur Golden - Memoirs of A Geisha.pdf (2.05 mb)

 

 

Tags:

Pagini de şcoală

Daphne du Maurier: Golful francezului

by andreea-simulete Mi, decembrie 15 2010 17:33

Mi-este foarte greu sa-mi dau seama, daca simplul fapt ca acest roman, citit cu atata pasiune, e cea mai frumoasa poveste de dragoste citita de mine, doar fiindca e proaspat citita, acum cateva zile,  depanandu-i ultima fila.

Ce pot spune sigur, este faptul ca am fost cuprinsa de vraja celor doua personaje – Dona – o femeie maritata, cu doi copii, satula de ipocrizia societatii aristocrate de pe langa curtea regala londoneza si Jean – Benoit Aubery – un francez care a ales pirateria drept cale de evadare dintr-o lume ostila, rece si superficiala, devenind un haiduc ce a bagat spaima in randul bogatasilor tinutului Cornwall.

Plictisita si dezgustata de viata sa, Dona prefera sa se mute impreuna cu copiii si guvernanta acestora in tinutul Cornwall, mai précis la Navron House, unde Harry, banalul ei sot si-a petrecut copilaria.

Aici, soarta face ca Dona sa intalneasca corabia “La Mouette” (Pescarusul) dar si pe capitanul acesteia, nimeni altul decat piratul francez, de care aceasta se indragosteste imediat si care-i schimba viata, dintr-una monotona, plictisitoare intr-una frumoasa si palpitanta.

Dona evadeaza din propria-i viata, fiind astfel ea insasi, pentru a trai o serie de intamplari captivante, care-i ofera prilejul de a fi impreuna cu francezul, de a se iubi, astfel renuntand la preocuparile de mama, de sotie si de “lady”. Renunta la rochia eleganta, alegand sa poarte o vechitura, ba chiar pantaloni imprumutati de la un barbat, putand astfel sa alerge in voie, sa se catere pe stanci, sa pescuiasca sau sa pretinda a fi un baiat de serviciu pe puntea “La Mouette”. Dona traieste prezentul cu intensitate, cu ardoare, dorinta si inflacarare, lasandu-si undeva in urma trecutul.

Pe masura ce timpul trece, intre Dona si Aubery se naste o poveste de dragoste. Cu ajutorul lui William, slujitorul acesteia si in acelasi timp un bun prieten al francezului, care il gazduia pe acesta la Navron House, inainte ca stapanii sa se intoarca, lady St. Columb sau Dona, devine, in ascuns, membru al bandei de pirati si chiar participa la o expiditie a acestora. Idila dintre cei doi risca sa ia sfarsit cand sotul Donei apare la Navron pentru a-i ajuta pe locuitorii tinutului Cornwall sa-l prinda pe pirat. La scurt timp dupa sosirea acestuia, Aubery a fost intr-adevar prins. Astfel Dona devine “baiatul de serviciu” si printr-un siretlic, ea il elibereaza pe francez. Cei doi petrec o ultima noapte in asteparea vaporului, iar in zori totul se destrama.

Cele  doua personaje infrunta despartirea tristi, dar increzatori in puterea vindecatoare a timpului.

In concluzie “Golful francezului” expune o poveste de dragoste tulburatoare, poveste care simbolizeaza evadarea din banalul si monotonia vietii.

Dupa parerea mea acest roman ar trebui citit de toti oamenii interesati de astfel de povesti, neinportand varsta pe care o au sau faptul ca sunt barbati sau femei.

         O poveste fara “happy end”, dar plina de speranta. O carte de nota 10.

________________________________________________________________________________

Daphne du Maurier - Frenchman's Creek.pdf (964.66 kb)

Daphne du Maurier - Frenchman's Creek.epub (491.12 kb)

 

Tags:

Pagini de şcoală

Wilkie Collins: Femeia in alb

by andreea-simulete D, noiembrie 07 2010 15:20

 

       Dupa cum multe persoane stiu, **Femeia in alb**  este un roman foarte interesant, care il are ca autor pe talentatul Wilkie Collins. Actiunea cartii are loc in iulie 1849, in Londra. Aceasta carte a avut un asa succes, ca in fiecare saptamana erau lungi cozi de oameni, asteptand sa cumpere cartea pentru a afla care este actiunea acesteia. Ideea pentru personajul acestui roman a venit, se pare, de la prima intalnire a lui Wilkie Collins cu o femeie misterioasa, imbracata cu totul in alb, intr-o seara, in Londra. Doamna era Caroline Graves, care mai tarziu avea sa faca parte din viata lui.

      Era ultima zi a lui iulie,1849 si Walter Hartright, un profesor de arta, statuse toata ziua in camera sa, fiind ultima sa zi in Londra. In dimineata urmatoare el va calatori spre Cumberland, in nordul Angliei, pentru ca i se oferise o slujba acolo, la un loc numit Limerridge House, langa micul sat numit Limerridge.

      Viitorul sau angajator era un domn numit Frederick Fairlie, care a dat un anunt pentru un profesor de arta spre a le invata sa deseneze pe cele doua nepoate ale acestuia. In ultima sa noapte, Walter a iesit pentru o plimbare si brusc cineva l-a atins. Cand  s-a intors el a vazut o femeie imbracata din cap pana in picioare in alb, care l-a intrebat daca acolo este strada Londrei. El a ajutat-o pe femeie sa gaseasca o trasura pentru a o duce pe aceasta la casa prietenei sale si dupa aceea Femeia in Alb a disparut.

      Urmatoarea zi Walter a ajuns la Limerridge House si le-a intalnit pe Marian si Laura Halcombe, nepoatele domnului Frederick si, de asemenea, l-a intalnit pe Mr. Frederick  insusi, un om intotdeauna plictisit. Pe parcursul urmatoarelor luni, Walter a avut parte de unele dintre cele mai fericite si linistite momente din viata sa, dar, de asemenea, s-a indragostit de Laura. Marian a descoperit acest lucru si i-a spus lui Walter ca Laura urma sa se casatoreasca curand cu Sir Percival Glyde, acelasi om despre care Femeia in Alb ii spusese lui Walter ca este un om rau si viclean.

      Intr-o zi Laura a primit o scrisoare in care era avertizata ca viitorul sau sot era un om foarte rau. Scrisoarea nu era semnata, dar Walter stia ca doar o singura persoana putea sa scrie acea scrisoare si aceea era Femeia in Alb.

     Marian si Walter au plecat sa o caute pe Femeia in Alb si intr-un sfarsit au gasit-o in Churchyard. Ei au vorbit cu ea si apoi ea a disparut pentru mult timp. In acest timp, Laura s-a casatorit cu Sir Percival, dar casatoria lor nu era una fericita. Cand Laura si Marian erau la Blackwater Park, casa lui Sir Percival, intr-o seara fetele au iesit la o plimbare si o ceata alba s-a ridicat deasupra lacului, iar fetele si-au dat seama ca aceasta era Femeia in Alb. Intr-o noapte Femeia in Alb i-a spus Laurei ca Sir Percival a dus-o la un azil pentru ca lucra cu mama sa ca servitoare in casa acestuia si ele stiau toate secretele lui si de asemenea i-a mai spus ca sotul Laurei nu o vrea decat pentru banii acesteia dupa care le va omori si pe ea si pe sora ei, Marian.

    La sfarsitul povestii, secretele lui Sir Percival sunt aflate, Laura divorteaza si se casatoreste cu Walter. Se intorc in Londra si in urmatorul an se naste primul lor copil, un baietel pe care l-au numit Micul Walter. Cand Micul Walter avea aproximativ 6 luni, ei au aflat ca Mr. Frederick a murit si romanul s-a incheiat cu cuvintele lui Marian, care a spus ca il au in fata lor pe viitorul mostenitor a lui Limerridge House, adica pe micutul Walter.

 

Tags:

Pagini de şcoală

Dan Brown: Codul lui Da Vinci (The Da Vinci Code)

by andreea-simulete D, noiembrie 07 2010 15:16

Depasind tiparele genului thriller traditional, Codul lui Da Vinci este un roman inteligent construit, in care actiunea alerta se combina cu date si informatii reale, bine documentate.

Acest roman ni-l dezvaluie ca personaj principal pe Robert Langdon, profesor de simbolistioca religioasa, la Universitatea Harvard.

   Actiunea romanului se desfasoara in Franta si incepe cu moartea renumitului custode Jacques Sauniere.

   Jacques Sauniere facea parte dintr-o societate secreta, fondata in 1099, numita "Le Prieure de Sion".

   Inainte sa moara, Marele Maestru, Sauniere a reusit sa-si adune puterile pentru a putea transmite secretul despre Sfantul Graal.

   Aventura incepe cu Robert Langdon chemat de capitanul Bezu Fache la Muzeul Luvru, pentru a-l instiinta de moartea lui Sauniere, acesta considerandu-l pe Robert vinovat pentru moartea Marelui Maestru

   La Muzeul Luvru, Robert a intalnit-o pe Sophie Neveu, care era un agent de la Departamentul de Criptografie.

Sophie il ajuta pe Robert sa scape de Fache, stiind ca nu este vinovat de moartea Marelui Maestru, care se dovedeste a fi bunicul acesteia.

   Sophie si Robert au descoperit anumite indicii despre Sf. Graal la anumite picturi ale lui Leonardo Da Vinci. La pictura "Fecioara intre stanci", Sophie a gasit o cheie grvata cu literele P.S. - Princesse Sophie carea era un alint al Sophiei de cand era mica. Pe aceeasi cheie au mai gasit gravata o adresa. In timp ce mergeau spre adresa gravata Robert i-a vorbit Sophiei despre Sfantul Graal. Sfantul Graal nu reprezinta cupa din care a baut Iisus, asa cum stim noi toti, ci niste documente secrete despre viata lui Iisus si a Mariei Magdalena; documente care erau cunoscute doar de membrii societatii secrete "Le Prieure de Sion". Un membru al "Opus Dei" - o congregatie catolica, ce dorea sa afle adevarul despre Sf Graal, pe nume Albinosul a fost cel care i-a omorat pe membrii staretiei.

   Ajunsi la adresa gravata au gasit o banca. Cheia din mana lor deschidea o cutie de valori dintr-o banca elvetiana. In aceasta banca, ei au gasit o cutie din lemn de trandafir lustruit, pe care era gravat un trandafir cu cinci petale, simbolul staretiei pt Graal, unde au fost ajutati de Andre Vernet, presedintele filialei din Paris a bancii, ca sa nu fie prinsi de catre politie.

  In interiorul casetei Robert a gasit un Critex, un recipient portabil in care puteau fii inchise harti, scrisori, dar care, pentru a fi deschis, trebuia ca cel care il detiunea sa stie o parola.

Pentru a se ascunde de politie, Robert si Sophie s-au refugiat in casa lui Leigh Teabing, un istoric al religiilor pe care Robert il cunostea si care locuia in Versailles. Ajunsi la castelul lui Leigh, acesta i-a vorbit mai mult Sophiei despre Sf. Graal.

  In documentele Sf. Graal se spunea ca Iisus ar fi fost casatorit cu Maria Magdalena, care era de fapt cel de-al 12-lea apostol al lui Iisus, aflata in dreapta acestuia. Prin urmare, sir Leigh a ajuns la concluzia ca Graalul nu reprezinta altceva decat un mormant in care odihneste trupul Mariei Magdalena, alaturi de documentele ce relateaza intreaga poveste a vietii ei.

  Alaturi de sir Leigh, Sophie si Robert au avut parte de multe aventuri. Pe parcursul romanului au aflat parola ce deschidea criptexul, aceasta fiind "SOFIA". In interiorul acestui criptex au mai descoperit un al doilea criptex.

   In biserica Westminster Abbey, Robert si Sophie au gasit parola pentru cel de-al doilea criptex, aceasta fiind "MARUL".

   In tot acest timp Albinosul si Episcopul Aringarosa, ambii membrii ai Opus Dei au facut tot ce le-a stat in putinta pentru a gasi Graalul.

   Ajunsi la Capela Rosslyn, Robert si Sophie l-au cunoscut pe ghidul acelei capele, care s-a dovedit a fi fratele, crezut mort al Sophiei. Acesta i-a condus la casa de piatra unde locuia si bunica Sophiei, crezuta si ea moarta. Are loc intalnirea celor trei.

  Bunica Sophiei i-a povestit lui Robert ca parintii Sophiei erau urmasii directi ai lui Iisus  Hristos  si ai Mariei Magdalena si ca au murit intr-un accident de masina.

  Tot de la bunica Sophiei, Robert a aflat ca Graalul nu se mai afla la Capela Rosslyn.

   La sfarsitul romanului, Robert hotaraste sa se intoarca in Paris, pentru a o lasa pe Sophie sa-si petreaca mai mult timp cu familia sa.

   In epilog, ni se dezvaluie ca totul a fost un vis al lui Rober. Dupa trezirea din acest vis, acesta a plecat in cautarea Graalului si ajungand la Piramida de la Luvru, Robert a inteles adevarata semnificatie a versurilor Marelui Maestru.

   Intrigile si pericolul se imbina intr-unul dintre cele mai bune romane pe care eu le-am citit. Un subiect uluitor, in care enigmele se intrepatrund cu secrete vechi si date reale.

  Cartile lui Dan Brown au devenit de curand lectura obligatorie pentru mine. Codul lui Da Vinci este un roman de-a dreptul fascinant si captivant - perfect pentru cei carora le place istoria, pentru cei care cred in teoria conspiratiei, pentru cei carora le plac puzzle-urile sau, pur si simplu, pentru toti cei carora le place sa citeasca o poveste bine scrisa. Eu, una, m-am indragostit de aceasta carte si de aceea o recomand tuturor.

 

Tags:

Pagini de şcoală